Preşedintele Zelenski, prins în „Wagnergate-ul” ucrainean

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pre;edintele ucrainean Volodimir Zelenski
Pre;edintele ucrainean Volodimir Zelenski

Eşecul serviciilor secrete ucrainene de a captura mai mulţi mercenari ruşi din grupul Wagner care au luptat în Donbas l-ar putea costa electoral pe liderul de la Kiev care vizează un nou mandat prezidenţial.

La doi ani jumătate de mandat prezidenţial, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în mijlocul celei mai mari crize politice cu care s-a confruntat până în prezent. Sursa acestei crize este o operaţiune ratată a serviciilor speciale ale armatei ucrainene (GUR) împotriva unui grup de mercenari ruşi care au luptat în Donbas. Eşecul operaţiunii, însă, se datorează nu proastei organizării a serviciilor secrete, ci, din câte se pare, prezenţei unei ”cârtiţe”, în jargonul profesional al serviciilor secrete, la cel mai înalt nivel în administraţia prezidenţială a Ucrainei.

Operaţiunea de momire şi capturare a 33 de mercenari a început în 2018. La capătul acestei operaţiuni, serviciile secrete ale armatei ucrainene, cu ajutorul celor americane, ar fi putut aplica o lovitură decisivă FSB-ului rusesc.

Pe fondul pandemiei de Covid, sute de mercenari care au luptat în Donbass sub umbrela companiei de protecţie şi securitate ”Wagner”, în realitate o platformă de mercenari sponsorizată de oligarhul rus Evghenii Prigojin, supranumit şi ”bucătarul lui Putin”, şomau deja de peste un an în oraşele din Rusia.

Capcana mercenarilor

Ideea serviciilor secrete ucrainene a constat în înfiinţarea unei firme fantome de recrutare, similare cu compania Wagner, firmă care a recrutat mai multe zeci de mercenari cu experienţă, foşti combatanţi împotriva Ucrainei în Donbass, şi, care au fost contractaţi fictiv pentru a păzi platforme petroliere în Venezuela. În realitate, în spatele acestei legende pe care au crezut-o atât mercenarii, cât şi serviciile secrete ruse, aceşti mercenari, au fost momiţi în Minsk în iulie 2020, după care ar fi trebuit să fie îmbarcaţi într-o cursă a companiei aeriene Turkish Airlines, iar în timpul zborului în spaţiul aerian al Ucrainei, nava ar fi trebuit pusă la sol sub o ameninţare falsă cu bomba, iar, drept urmare a acestei aterizări, grupul de mercenari ar fi fost arestat şi deferit justiţiei ucrainene.

Trădătorul de lângă preşedinte

Operaţiunea a eşuat în ultima sa fază, înaintea îmbarcării mercenarilor ruşi pentru cursa aeriană spre Istanbul, atunci când şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Ermak, a amânat îmbarcarea în baza unui ordin verbal adresat şefului serviciilor secrete a armatei ucrainene, generalul Vasili Burba, ca mai apoi să-l înştiinţeze şi pe Aleksandr Lukaşenko, prin telefon, se pare, de prezenţa mercenarilor ”Wagner” pe teritoriul Belarusului. A urmat reţinerea acestor mercenari de către KGB-ul belarus şi returnarea acestora, teferi şi nevătămaţi, în Rusia.

Suspiciuni de înaltă trădare

Criza a început în realitate în august 2020, doar că aceasta a fost ţinută sub capacul autorităţii oficiului prezidenţial, timp în care Zelenski se pare că a minţit repetat despre natura acestei operaţiuni de spionaj, a rolului său de supervizare a operaţiunii, impunând nenumărate restricţii asupra corpului de ofiţeri GUR şi SBU, inclusiv asupra generalului Burba, cel care a gândit şi condus această operaţiune.

Dar, iată că investigaţia agenţiei Bellingcat, cea care a mai cauzat un cutremur de investigaţie jurnalistică cu un an în urmă despre otrăvirea lui Navalnîi în Rusia, a adus această criză în prim-plan şi, din câte se pare, criza numită ”Wagnergate” va eroda puternic restul mandatului de preşedinte a lui Zelenski.

Conferinţa de presă de vineri, a fost dominată de încercarea lui Zelenski de a-şi justifica decizia de a casa această operaţiune şi de a lua apărarea la doi înalţi funcţionari de stat, ambii membri ai administraţiei prezidenţiale şi apropiaţi ai preşedintelui. Ambii înalţi demnitari au fost desemnaţi de presa ucraineană drept ”cârtiţe” în serviciul Rusiei.

Este vorba despre Andrii Ermak şi Ruslan Demcenko. Dacă cel dintâi este cunoscut ca fiind eminenţa cenuşie a administraţiei Zelenski, atunci cel din urmă este un funcţionar care a făcut carieră în administraţia preşedintelui fugar Viktor Ianukovici şi ar fi trebuit lustrat conform legii ucrainene.

 Însă, începând cu iunie 2020, Demcenko a fost numit secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare a Ucrainei responsabil pe chestiuni de spionaj. Ei bine, reputaţi jurnalişti de investigaţie de la Kiev, au corelat numirea lui Demcenko cu eşecul a nu mai puţin de 7 operaţiuni speciale ale serviciilor secrete ale Ucrainei de la numirea sa în funcţie.

Agenţia de investigaţie Bellingcat a anunţat că investigaţia pe care au publicat-o pe 17 noiembrie este doar începutul. Urmează ca în viitorul apropiat să fie lansat un documentar în baza acestei investigaţii şi, chiar, scenariul acestei operaţiuni să servească la turnarea unui film artistic la Hollywood, aşa cum a afirmat Grozev. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite