Lipsa de încredere ţine România la poarta Schengen

Lipsa de încredere ţine România la poarta Schengen

Românii, trişti că vor fi controlaţi prin vămile Europei FOTO Reuters

Miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din UE au amânat aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. O jurnalistă de la televiziunea belgiană e de părere că problema europenilor e de fapt neîncrederea în spaţiul de liberă circulaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne care a reunit joi miniştrii de resort din statele comunitare, oficialii au hotărât să amâne încă o dată decizia privind intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Aceştia au condiţionat reluarea discuţiilor de publicarea următorului raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene.

CINE NU NE-A VRUT

Majoritatea statelor membre au exprimat poziţii de susţinere a aderării României şi Bulgariei, însă Germania, Olanda şi Finlanda s-au opus, care au punctat că vor să vadă rezultate mai convingătoare din partea României şi a Bulgariei în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. „A fost invocat MVC-ul de către Germania, Finlanda şi Olanda, dar cu acceptul total pozitiv ca până la sfârşitul anului să stabilim modalitatea de integrare în Schengen“, a declarat Radu Stroe, ministrul român de Interne, pentru Agerpres. Acesta a punctat că amânarea este „un compromis ca până la sfârşitul anului să găsim decizia clară, corectă“.

Astfel, miniştrii din Consiliul JAI au decis ca discuţiile pe această temă să fie reluate într-o reuniune stabilită pentru luna decembrie a acestui an, după publicarea raportului.

REFORMAREA SCHENGEN

Într-un editorial postat pe site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF), Anne Blanpain scrie că europenii nu au încredere în spaţiul Schengen, nu doresc să îl extindă şi ar face bine să recunoască faptul că vor să îl reformeze, unii grupându-se în spatele celui mai curajos, Germania.

„Cele două ţări par total resemnate, conştiente că în spatele Germaniei există un grup de ţări ce o susţin în mod deschis, ca Olanda, Finlanda sau Franţa, sau doar discret, şi nu au curajul să o spună public“, comentează RTBF. „Astfel, România şi Bulgaria rămân în suspans, în pofida faptului că din punct de vedere tehnic sunt pregătite de aderare aşa cum spune Comisia Europeană (CE), după ce au modernizat frontierele cu ţările ce nu fac parte din Uniunea Europeană (UE), au format vameşi, şi-au adaptat sistemul informatic“, se mai arată în articol.

Însă europenii au „îndoieli serioase şi au dreptate în anumite privinţe“, în contextul în care CE subliniază cu regularitate că lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii este insuficientă în cele două foste ţări comuniste, continuă Blanpain, subliniind că, la momentul intrării în Schengen, celelalte ţări trebuie să aibă încredere că frontierele UE cu exteriorul sunt supravegheate, „o încredere ce trebuie câştigată“.

„Dar totul se întâmplă ca şi cum greşeala le revine exclusiv acestor două ţări, vinovate că nu sunt pregătite să intre într-un spaţiu în care sunt aşteptate cu nerăbdare“, continuă editorialista, subliniind că „adevărul este că europenii nu au încredere în acest spaţiu Schengen, nu au niciun chef să îl extindă“.
„Bineînţeles că România şi Bulgaria este necesar să demonstreze anumite lucruri, însă europenii ar face bine să explice că vor în primul rând o reformă a spaţiului Schengen“, subliniază jurnalista.

Legătură între corupţie şi criza economică


Oficialii europeni şi Transparency International  au ajuns la concluzia că „legătura între corupţie şi criza economică şi politică din multe state membre UE nu poate fi ignorată“. Pierderile suferite de cele 27 de state din zona euro din cauza corupţiei se ridică la aproximativ 120 de miliarde de euro anual, susţine Cecilia Malmstrom, comisarul european  pentru Afaceri Interne. Organizaţia Transparency International a arătat, într-un raport publicat la sfârşitul anului trecut, că România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Italia se confruntă cu cele mai grave infracţiuni în domeniul achiziţiilor publice, notează site-ul EUObserver.

„În ce priveşte achiziţiile publice, studiile sugerează că între 20% şi 25%  din valoarea contractelor este pierdută din cauza corupţiei”, a declarat, marţi,  Malmstrom, în cadrul unui seminar anticorupţie în Suedia. Valoarea estimată a tuturor contractelor de achiziţii publice din UE reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul total al Uniunii.

Însă legislaţia UE privind asigurarea unei bune administrări a contractelor este formulată într-o manieră care permite adesea eludarea ei, sunt de părere reprezentanţii Transparency International.

Drept exemplu este dată Republica Cehă, unde organizaţia a descoperit că trei din patru manageri ai companiilor mici sunt de părere că trebuie să recurgă la mită pentru a câştiga un contract public.

De asemenea, cea mai săracă ţară din Europa, Bulgaria, nu publică în mod oficial contractele finale, practică întâlnită şi în Italia.
Probleme grave există şi în domeniul responsabilităţii sectorului public, în special în Grecia, Italia, Portugalia şi Spania.  ;
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: