Investigaţie The Guardian, privind condiţiile de muncă în abatoarele din Europa: „Întreg sistemul e putred”

Investigaţie The Guardian, privind condiţiile de muncă în abatoarele din Europa: „Întreg sistemul e putred”

Industria cărnii din Europa e o uriaşă unitate de producţie de miliarde de euro cu un milion de angajaţi, dar şi un mediu de exploatare a lucrătorilor străini, potrivit unei investigaţii The Guardian.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sindicatele estimează că mii de muncitori aduşi de peste hotare lucrează pe baza unor contracte temporare prin intermediari, fiind plătiţi mai puţin cu între 40 şi 50% decât cei angajaţi direct de companii.
    
„Întregul sistem este putred. Este o modalitate prin care angajatorii pot evita orice fel responsabilitate faţă de lucrătorii lor”, spune Nora Labo, un responsabil din Irlanda de Nord care a denunţat în parlament practicile lipsite de scrupule ale agenţiilor.
 
„Modelul de subcontractare din Europa se află la baza exploatării şi abuzurilor asupra drepturilor în industria cărnii", susţine James Ritchie, asistent general al Uniunii Internaţionale a Lucrătorilor din Alimentaţie din Geneva.
 
„Avem lucrători care muncesc cot la cot, dar în condiţii de lucru diferite. Este [un sistem] bazat pe preţuri ieftine pentru carne, cu exploatarea forţei de muncă”, spune Enrico Somaglia, secretar general adjunct la Federaţia Europeană a Sindicatelor pentru Alimentaţie, Agricultură şi Turism. 
 
Aceşti muncitori sunt contractaţi temporar de intermediari precum agenţii de recrutare, companii subcontractoare şi cooperative care au răspuns la nevoile de muncă flexibilă şi ieftină ale industriei.
 
Aceestea sunt cele care se ocupă de tot: plată, program, cazare şi transportul lucrătorilor pe care îi recrutează.
 
Muncitorii nu au un contract de muncă încheiat direct cu angajatorul astfel că nici nu beneficiază de acelaşi drepturi de muncă ca lucrătorii nativi - e un sistem care scuteşte de responsabilitate fabricile în privinţa respectării drepturilor la odihnă, plăţii orelor suplimentare şi a răspunderii legale în cazul unor accidente de muncă.
 
Investigaţia The Guardian a scos la iveală nereguli precum nespecificarea contractuală a orelor de lucru zilnice, contracte de zero-oră (fără un număr minim de ore) şi neplata orelor suplimentare sau a concediilor medicale.
 
Muncitorii povestesc că le sunt percepute chirii ridicate pentru cazare supraglomerată şi sunt obligaţi să lucreze perioade mari de timp până la prima plată.
 
Unele agenţii folosesc un contract defazat care le permite să plătească muncitorilor salariile minime mai mult timp decât ar fi legal şi să evite plata contribuţiilor sociale.
 
 Aproximativ 62% din cei 97.000 de muncitori din industria cărnii din Marea Britanie sunt cetăţeni ai UE. Asociaţia britanică de procesare a cărnii spune că majoritatea unităţilor de procesare a cărnii din Marea Britanie lucrează cu agenţii, dar nu colectează date privind procentul exact de lucrători furnizat de acestea. Sectorul se bazează pe forţa de muncă subcontractată pentru nevoile sezoniere, ceea ce poate duce la creşteri semnificative ale lucrătorilor în anumite perioade ale anului.
 
Sindicatele estimează că agenţii şi lucrătorii subcontractaţi reprezintă între 10% până la 15% din forţa de muncă din fabricile din Marea Britanie, unde sindicatele sunt recunoscute, dar nu au date despre fabricile nesindicalizate. 
 
„Condiţiile de muncă ale celor plătiţi prin agenţii şi ale personalului angajat sunt aceleaşi, dar primii primesc locuri de muncă plătite mai puţin”, spune Bev Clarkson de la sindicatul Unite.
 
În Italia, peste 21.000 de persoane lucrează în industria cărnii. Peste 50% din forţa de muncă în sacrificare şi 25% în procesarea cărnii sunt migranţi din estul Europei, Balcani, Africa de Nord şi Centrală şi Asia de Est. Aceştia sunt tot mai frecvent angajaţi prin intermediul cooperativelor de muncitori şi pot costa companiile din sectorul cărnii cu până la 40% mai puţin decât omologii lor angajaţi direct, potrivit sindicatelor.
 
Multe dintre cooperativele muncitorilor s-au dovedit a fi întreprinderi false, înfiinţate în mod fraudulos de companiile din sectorul cărnii pentru a profita de flexibilitatea forţei de muncă şi avantajele fiscale, potrivit cercetărilor finanţate de UE în industria cărnii de porc din Italia. Fabricile de procesare a cărnii  subcontractează cooperative din sectorul transporturilor pentru a evita salariile mai mari prezvăzute prin acordul colectiv privind sectorul alimentar, strategie documentată şi în industria  belgiană a cărnii.
 
Mii de oameni lucrează în marile abatoare, care pot funcţiona 24 de ore pe zi, alimentând sistemul marilor comercianţi cu amănuntul şi furnizorilor de servicii alimentare care comandă cantităţi mari de carne ieftină.
 
Acest sistem a fost posibil datorită mase de muncitori din România, Lituania, Letonia, Polonia şi Ungaria, dispuşi să migreze pentru muncă după extinderea UE care a început în 2004. Mulţi provin din sate şi oraşe sărace, postindustriale , cum ar fi fostele regiuni miniere din Moldova şi România, cu puţine oportunităţi de angajare pentru tineri. Traseul lor către piaţa muncii este adesea dirijat de intermediari ce recrutează prin anunţuri pe  reţelele de socializare. „Este un sistem de exploatare a sărăciei. Oamenii sunt înşelaţi cu promisiunea unei vieţi mai bune”, spune Volker Brüggenjürgen, preşedintele Asociaţiei Caritas pentru districtul Gütersloh, din Germania. 
 
Pe măsură ce economiile unor ţări precum Polonia s-au îmbunătăţit, căutarea de forţă muncă ieftină  s-a extins la ţări precum Ucraina, Belarus, Kazahstan, Vietnam, Filipine, Timorul de Est, Georgia, India, China şi Armenia.
 
Karsten Maier, secretar general al UECBV, o organizaţie care reprezintă 20.000 de companii din comerţul cu animale şi carne din toată Europa, precum şi din Japonia, Rusia şi Ucraina, declară că condiţiile de muncă nu fac parte din activitatea sa, ci sunt responsabilitatea companiilor, precum şi a autorităţilor relevante. „Abuzul de orice fel nu va fi tolerat”, spune Maier, adăugând că cazurile de abuz ar trebui urmărite în justiţie în mod corespunzător.
 
„La nivel naţional în multe ţări, nu există o supraveghere sau un control real asupra agenţiilor de recrutare”, spune Lilana Keith, ofiţer principal de advocacy la Platforma pentru Cooperare Internaţională a Migranţilor Nedocumentaţi.
 
În 2019, a fost înfiinţată o nouă agenţie, Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), pentru a sprijini statele membre să efectueze inspecţii şi să monitorizeze aplicarea legislaţiei muncii în toată Europa. Dacă sunt descoperite cazuri de abuz, ELA poate iniţia inspecţii transfrontaliere.
 
Această invizibilitate a multor lucrători temporari se extinde dincolo de locul de muncă. Barierele lingvistice, orele de lucru nesociale şi lungi şi lipsa de informaţii servesc la perpetuarea exploatării migranţilor sezoniero, spune Paul-Octavian Idu, care oferă sfaturi gratuite lucrătorilor din fabricile de carne la un centru de sprijin condus de ONG-ul german Arbeit und Leben. „Rămân într-un 'ghetou social'”, spune el.
 
Margot (un pseudonim) este o româncă care a lucrat trei ani la o fabrică din Olanda unde s-a angajat pentru a-şi întreţine familia.
 
„Dacă nu-ţi faci treaba bine, eşti alungat, nu le pasă că ai mâinile pline de răni”, spune ea care a sperat la condiţii mai bune de lucru decât în fabricile din România.
 
„Nu m-aş fi aşteptat la condiţii atât de îngrozitoare”, spune ea precizând că migranţii au parte de muncă mai grea pentru salarii mai mici decât angajaţii olandezi.
 
„Cei angajaţi direct de companie se bucură de mai multe drepturi, au parte de muncă mai uşoară, stabilitate şi program mai scurt”, spune Margot.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările