Politizarea mişcării, după ce preţul petrolului scăzuse dramatic şi taxele pentru maşini electrice au fost eliminate de către guvern, când nu mai exista combustibil social pentru acţiunile de protest, a coincis şi cu izbucnirea violenţelor de stradă la proteste, cei din stradă devastând chioşcuri, magazine şi aruncând cu cocktailuri Molotov contra forţelor de ordine.

Câmp de luptă al majorităţii anti-europene contra lui Macron

Practic, Parisul s-a transformat în weekend într-un câmp de luptă în care vin cei ce doresc să se bată cu jandarmii. Confruntările aruncă în aer şi turismul, şi comerţul din weekend, în timp ce numărul celor din stradă scade, dar virulenţa ofensivă creşte. De aici şi efectele şi reacţia forţelor de ordine. Sâmbătă au fost în stradă 125.000 de protestatari în întreaga Franţă, mai puţini decât cu o săptămână mai devreme, din care 10.000 la Paris.

Poliţia a mobilizat 90.000 de oameni specializaţi în lupta cu protestatarii violenţi, 8000 dintre ei la Paris. Atacurile împotriva poliţiei au dus la ridicarea a 1385 persoane şi reţinerea a 974 dintre aceştia pentru acţiunile violente. Poliţia a utilizat tunuri cu apă, gloanţe de cauciuc şi gaz lacrimogen.

Şi motivele protestelor s-au schimbat radical. De la abordări sociale, care reclamă taxele mari şi salariile mici, la cele, anti-europene, care reclamă austeritatea deopotrivă cu politicile climatice şi cu noile legi ale muncii, s-a ajuns la contestarea Europei, a politicilor europene şi se cere eliminarea lui Macron prin referendum, înainte de alegeri. Mai mult, pe Facebook, acolo unde s-a făcut recrutarea participanţilor, s-a constituit şi un grup de susţinători al vestelor galbene apărători ai mediului, exact opusul programului care a lansat protestele.

„Grupurile supărate“ de pe Facebook care au creat la origine mişcarea sunt „Compteur Officiel de Gilets Jaunes“ cu 1,7 mln membri, “Carte des Rassemblements“, cu 300.000 de membri şi „Angry Patriots“ - Patrioţii Supăraţi cu 53.000 membri. Asta într-o Franţă cu 22 mln utilizatori de Facebook zilnic, în care 67% din cetăţeni au profiluri active pe reţeaua de socializare.

Dar mişcarea a fost preluată de către Frontul Naţional al lui Marine Le Pen şi de mişcarea de extremă stânga CGT. Printre protestatari s-au adunat anarhişti, populişti anti-imigraţie, şi mişcările neo-fasciste. Peste jumătate din cei ce se declară parte a mişcării – 25% din orăşelele mici şi 15% din Paris şi oraşele mari – sunt votanţi ai Frontului Naţional, ai lui Marine Le Pen, iar în stradă se află mulţi activişti ai extremei drepte. Vineri, poliţia a confiscat în Montauban, în sudul Franţei, la o blocadă a protestatarilor, 28 de cocktailuri Molotov şi 3 dispozitive improvizate explozive, potrivit prefecturii Tarn-et-Garonne.

Parisul în timpul protestelor „vestelor galbene“ FOTO AFP

Instrumentarul rus la Paris, după episodul frugal de la Barcelona

Mişcarea s-a transformat într-una profund anti-europeană, la care s-au adăugat imediat pescuitorii în ape tulburi. Deja o structură specializată analizează războiul informaţional şi a început închiderea de conturi, identificarea persoanelor reale care incită la violenţă, dar a descoperit şi un noian de conturi false, montate de către instrumentele Rusiei utilizate anterior, în campania electorală împotriva lui Macron şi în favoarea lui Marine Le Pen, cu scopul de a amplifica haosul şi protestele în Franţa.

Majoritatea site-urilor ruse multiplică false poze cu urme de răni provenite de la lovituri ale jandarmilor asupra protestatarilor, poze făcute în alte contexte, în timp ce steagul pretinsei republici separatiste Donetsk a fost în stradă la Paris, la proteste, aşa cum a fost şi la Barcelona. În plus, sunt distribuite cunoscutele fake news de incitare – 480 mln de migranţi vor veni în Europa pentru că Macron va semna acordul ONU, vor lua hrană şi casele francezilor etc.

Moscova şi structura de război informational a Rusiei e pregătită şi reacţionează oportun la fiecare vulnerabilitate care se prezintă.

Mai mult, dacă azi protestatarii vorbesc despre schimbarea Constituţiei şi eliminarea prin referendum a lui Emmanuel Macron, alături de revenirea la Preşedinţia de 7 ani (acum mandatul e de 5 ani) şi respingerea oricăror măsuri de austeritate sau măcar de rigoare economică în Franţa, e pentru că pe aceleaşi reţele au fost inoculate şi principalele revendicări radicale, cu o dublă sursă, Frontul Naţional şi reţelele de război informaţional şi de troli ruse.

Că era de aşteptat ingerinţa Rusiei, cred că nimeni nu are surprize. Moscova şi structura de război informational a Rusiei e pregătită şi reacţionează oportun la fiecare vulnerabilitate care se prezintă, chiar dacă are o capacitate mai redusă de a o provoca. Însă odată precizată natural, deturnarea sa şi amplificarea oricărei mişcări, valorizarea ei şi valorificarea oportunităţii ivite prin vulnerabilitatea auto-indusă de către societatea franceză intră în obiectivele Rusiei de scindare a Europei, a relaţiei transatlantice, a societăţii occidentale cât mai mult, de fragmentare şi introducere a unor agende cât mai complicate pentru UE, NATO, SUA şi statele democratice.

Doi dintr-o lovitură: Franţa lui Macron şi Europa în vrie

Franţa are o tradiţie a manifestărilor dure de protest în stradă, referinţa generală fiind la mai 1968, cele mai mari proteste, care au instalat dominaţia sindicatelor - devenite şi patronate şi gestionează sectoare lucrative din societate - transportul aerian, trenul de mare viteză, calea ferată franceză - blocând orice reformă a muncii. Dar ciclurile au fost constante, de la anii 1976-1980, revolta bidon-ville-urilor, a migranţilor veniţi din Maghreb şi fostele colonii în locuinţe improvizate construite în jurul Parisului, la revoltele din 2009-2010 din mahalalele din jurul Parisului, acolo unde acţiunile ferme ale pe atunci ministrului de Interne Sarkozy l-au adus la conducerea Franţei.

Mai grav acum este alunecarea Franţei între partide eurosceptice şi cele anti-europene, Frontul Naţional dorind desfiinţarea Uniunii Europene. Impactul acestor mişcări de protest, dacă ele se menţin la acest nivel de violenţă stradală, va determina ca şi Franţa să trimită în Parlamentul european partide eurosceptice şi anti-europene, susţinătoare ale relaţiei cu Rusia – Frontul Naţional fiind finanţat din împrumuturi din băncile ruse, iar Republicanii şi Sarkozy prezenţi în Ucraina şi Rusia, ba chiar în Crimeea anexată, pentru a susţine poziţiile Rusiei şi a blama Ucraina.

Expunerea publică a ingerinţei ruse la Paris în mijlocul manifestaţiilor, a venit, în mod neaşteptat, de la Kiev.

Perspectiva căderii Franţei şi a lui Macron, considerat speranţa Europei în reenergizarea proiectului european, în contextul retragerii, după 18 ani, a doamnei Angela Merkel de la conducerea CDU, anunţă o criză majoră a Europei, amplificată de accentele populiste, anti-europene şi anti-economice ale Italiei.

Expunerea agenţilor de influenţă ruşi din stradă, la Paris

Expunerea publică a ingerinţei ruse la Paris în mijlocul manifestaţiilor, a venit, în mod neaşteptat, de la Kiev. Mai întâi, au fost identificaţi reprezentanţii mişcării Antifa, anti-fascistă, care e în stradă umăr la umăr cu neofasciştii francezi pentru a escalada violenţele de la Paris. Apoi, Serviciul de securitate al Ucrainei a acuzat Rusia de organizarea tulburărilor în Franţa, prin serviciile speciale ruse, cu ajutorul „ideologilor din lumea rusă, Alexander Dughin, Serghei Glazyev şi alţii“, care au ca scop răsturnarea forţată a democraţiilor europene.

Potrivit SBU, au fost identificaţi oamenii lui Putin şi ai serviciilor ruse din stradă, la la Paris, purtând steagul aşa numite Republici Populare Donetsk: este vorba despre francezii sau franco-ruşii care, sub masca observatorilor la alegerile din Crimeea şi din Donbas, au fost recrutaţi europeni pentru activităţi teroriste ca parte a grupurilor armate ilegale care luptă în zonele separatiste. „Astăzi, aceiaşi radicali, sub steagurile aşa-numitului DNR şi sub supravegherea FSB şi a Statului Major al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse dau deja un «examen practic», provocând tulburări similare în Belgia, Germania, Spania, Bulgaria şi alte ţări europene “, - a avertizat la SBU.


Extremişti pro-ruşi la protestul din Paris FOTO Canalul WarGonzo de pe Telegram/unian.info

Serviciul de securitate ucrainean a publicat identităţile pe baza fotografiei făcută în stradă la Paris a doi participanţi la mitingurile „vestelor galbene“ cu steagul DPR. „În stânga este Sorlin Fabris, membru al aşa-numitului Centrul Analitic Internaţional Catehon, care funcţionează sub auspiciile lui K. Malofeev şi Fundaţiei Sfântului Vasile cel Mare, condusă chiar de el. Ideologii «Eurasianismului» rus, S. Glazyev (consilier al preşedintelui Federaţiei Ruse) şi A. Dughin (liderul «Mişcării Eurasiatice Internaţionale») intră în consiliul de supraveghere al Catehonei. Funcţionarul aşa-numitului comitet de integrare «Rusia-Donbass», creat şi finanţat de serviciile speciale ruseşti este Xavier Moreau, un fals observator al alegerilor. El locuieşte în Federaţia Rusă de 17 ani şi este cetăţean al Rusiei din 2013. De asemenea, este fondator al Centrului European de Analiză Strategică «Strathpol» (parte a «coloanei a cincea» a Federaţiei Ruse în Franţa)“, se arată în postarea SBU.