Alegeri prezidenţiale Franţa. Marine Le Pen pierde din credibilitate sub umbra lui Putin
0
Legăturile populistei de dreapta Marine Le Pen cu Rusia lui Putin au constituit un motiv de reproş din partea preşedintelui în exerciţiu al Franţei Emmanuel Macron în cadrul dezbaterii electorale de miercuri seara, cu patru zile înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale. Plecând de la acest reproş, cotidianul „Le Monde” face o retrospectivă asupra a ceea ce o leagă pe Le Pen de Putin.
Marine Le Pen a fost criticată pe parcursul campaniei prezidenţiale că este prea apropiată de Rusia lui Putin.
Miercuri seara, Emmanuel Macron a ridicat întrebări asupra creditului obţinut de partidul său, Adunarea Naţională, de la o bancă din Rusia. „Vorbeşti cu bancherul tău, nu cu un alt lider mondial, când vorbeşti cu Rusia”, i-a transmis Macron lui Le Pen.
Candidata Adunării Naţionale s-a apărat că a împrumutat bani de la o bancă din Rusia deoarece băncile din Franţa i-ar fi refuzat solicitările în acest sens.
Războiul din Ucraina a fost de asemenea un subiect al dezbaterii. În timp ce Macron a declarat că Rusia a ales să meargă pe o „cale fatală”, iar rolul Franţei şi al Europei este de a oferi sprijin Ucrainei, Le Pen s-a împotrivit înarmării ţării atacate, întrucât, în acest caz, Parisul ar deveni „cobeligerant”. În schimb, ea a susţinut decizia de a ajuta refugiaţii ucraineni.
Un deceniu de proximitate politică şi ideologică
„Le Monde” face o restrospectivă a poziţiilor indulgente, chiar pro-putiniste, afişate de Marine Le Pen.
Un deceniu de proximitate politică şi ideologică, manifestată prin călătorii la Moscova, finanţări, declaraţii de sprijin din partea lui Le Pen faţă de Putin, scrie „Le Monde”.
„De când a preluat şefia Frontului Naţional (redenumit în Adunarea Naţională), în ianuarie 2011, Marine Le Pen şi-a exprimat în numeroase rânduri admiraţia faţă de Vladimir Putin şi sprijinul pentru politica sa, în pofida multiplelor încălcări ale drepturilor omului şi dreptului internaţional din partea regimului rus. Ea a început să-şi reconsidere poziţia abia după invadarea Ucrainei, în februarie 2022”, continuă ziarul francez.
„Nu ascund faptul că, într-o anumită măsură, îl admir pe Vladimir Putin. Trebuie să dezvoltăm relaţii cu Moscova, împărtăşim numeroase interese comune, atât pe plan civilizaţional, cât şi strategic”, a declarat Le Pen pe 13 octombrie 2011 pentru ziarul Kommersant.
În martie 2014, Rusia a anexat Crimeea după ce a trimis militari fără însemne în peninsula de la Marea Neagră şi a organizat un referendum sub patul puştii. Un referendum contestat şi declarat ilegal atât de Ucraina, cât şi de majoritatea comunităţii internaţionale.
„Nu cred neapărat că anexarea Crimeei este ilegală. A avut loc un referendum, locuitorii au vrut să se alăture Rusiei”, a comentat Le Pen pe 3 ianuarie 2017 la postul BFMTV, la câteva luni după ce se întâlnise cu Putin la Kremlin.
La 8 februarie 2022, Marine Le Pen înmulţea corul propagandiştilor precum că Rusia nu va lansa un război la scară largă în Ucraina. „Eu nu cred că Rusia vrea să invadeze Ucraina”, spune ea. La 16 zile de la această declaraţie, trupele ruse intrau în Ucraina şi comiteau atrocităţi.
„Toată lumea are un fel de admiraţie pentru Vladimir Putin. Eu consider că ceea ce a făcut este eminamente condamnabil, aceasta schimbă în parte opinia pe care o am despre el”, s-a apărat ea pe 25 februarie, a doua zi după lansarea invaziei.
În contextul campaniei, pe 22 martie, Le Pen a ţinut să ia distanţă de Putin. „Nu am legături de amiciţie cu Vladimir Putin, nu l-am întâlnit decât o singură dată în viaţa mea, nu am nici legături financiare cu el”.
Preşedinta Adunării Naţionale s-a deplasat de cel puţin patru ori în Rusia din 2013 încoace, fiind primită de fiecare dată cu onoruri, reaminteşte „Le Monde”.
La un an după prima sa candidatură la preşedinţia Franţei, a făcut o călătorie de zece zile în Crimeea, pe atunci în componenţa Ucrainei. De asemenea, în iunie 2014, s-a deplasat la Moscova, unde a fost primită de două figuri importante ale Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, un fost ofiţer KGB, şi preşedintele Comitetului pentru Afaceri Internaţionale, Aleksei Puşkov. După întâlnirea cu cei doi, ea vorbea despre „un fel de război rece împotriva Rusiei dus de Uniunea Europeană”. „Rusia este prezentată sub trăsături diabolice. Mă simt mai în ton cu acest model de patriotism economic decât cu cel al UE”, insistă ea.
Marine Le Pen primită de Vladimir Putin la Kremlin FOTO EPA-EFE
La 24 martie 2017, în plină campanie prezidenţială, ea îl vizita pe Putin. În faţa camerelor de filmat şi aparatelor de fotografiat, ei îşi strâng mâinile călduros şi se aşează la o masă. „Ştiu că reprezentaţi un spectru politic din Europa care creşte rapid”, i-a zis liderul de la Kremlin, respingând apoi ideea precum că ar fi o vizită de campanie. Potrivit echipei lui Le Pen, vizita a fost destinată pentru pune în faţă convergenţele, cum ar fi în chestiunea terorismului şi în chestiunea migraţiei.
Nu există nicio îndoială asupra sprijinului lui Le Pen şi cel al partidului său pentru regimul Putin. Eurodeputaţii Adunării Naţionale au apărat în mod sistematic Kremlinul în Parlamentul European, votând de fiecare dată împotriva rezoluţiilor de condamnare a acţiunilor belicoase şi a încălcărilor dreptului internaţionale comise de Putin.
Astăzi, omul-cheie al relaţiilor între Adunarea Naţională şi Rusia este eurodeputatul Thierry Mariani, un fost ministru sub preşedinţia Nicolas Sarkozy. Putinofil asumat, Mariani rostogoleşte propagandistic discursul lui Putin, susţinând anexarea Crimeei şi acuzând Occidentul de situaţia din Ucraina. În plus, el pune la îndoială faptul că soldaţii ruşi ar fi capabili să comită crime de război.
După obţinerea unui împrumut contestat din Rusia în 2014, Marine Le Pen s-a reorientat către un alt regim cu probleme pentru a-şi finanţa campania din 2022, şi anume Ungaria lui Viktor Orban.
Macron, mai convingător decât Le Pen în dezbaterea televizată
Actualul lider de la Palatul Elysee fost considerat mai convingător decât contracandidata sa în dezbaterea televizată de miercuri seara, înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc duminică.
Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii chestionaţi l-au declarat pe Emmanuel Macron mai convingător, faţă de 39% pentru Marine Le Pen.
Sondajele de opinie privind intenţiile de vot pentru alegerile de duminică estimează că Emmanuel Macron va ieşi câştigător cu aproximativ 55,5% din voturi, dar surprizele nu sunt excluse.
Se încarcă comentariile...
