Alegerile vor fi, ca întotdeauna şi un barometru geopolitic în micul stat fost-sovietic. Chişinăul, strategic pentru orientarea pro-europeană sau pro-rusă care va prevala în Republica Moldova, este vizat de o pleiadă de candidaţi, între care cele mai mari şanse le are Ion Ceban, susţinut de PSRM, urmat de Andrei Năstase, candidatul blocului ACUM. Şansele lui Năstase scad pe măsura unui aflux de candidaţi „pro-unionişti”, între care se remarcă Octavian Ţîcu, pro-unionişti care nu fac altceva decât să uşureze traseul pro-ruşilor spre primăria Chişinău, prin fragmentarea voturilor alegătorilor de dreapta.

Estul Sălbatic. Unde este Vlad Plahotniuc?

Bineînţeles, elefantul din camera electorală este dispariţia lui Vlad Plahotniuc, ca urmare a rezultatelor parlamentare din iunie 2019 şi a investigaţiei procurorilor anticorupţie cu privire la presupuse activităţi financiare ilegale ale fostului lider PDM, fapte încadrate la art.243 alin.(3) lit.b) din Codul penal pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari, conform procurorului şef Viorel Morari, citat de RFI. Pe numele omului de afaceri moldovean a fost emis un mandat de arestare de 30 de zile după ce nu a răspuns citaţiei procurorilor. Biroul de avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”, care îl reprezintă pe Plahotniuc, a spus că nu se poate pronunţa cu privire la locul unde se află acesta sau când se va întoarce în ţară.

În timp ce unele personaje îl dădeau pe Plahotniuc în însoritul Miami, bucurându-se de fructele muncii sale lăudate în dosarele procurorilor anticorupţie, Republica Moldova, aflată la un ocean şi continent depărtare, se regăseşte, ca întotdeauna, la confluenţa unor puternice curente geopolitice. Soarele din Florida nu bate până în vecinătatea noastră şi cetăţenii moldoveni au motive legitime să fie îngrijoraţi cu privire la alimentarea cu gaz pentru iarna care soseşte. În timp ce Maia Sandu dă asigurări că Republica Moldova va avea gaze la iarnă, fie cu ajutorul Ucrainei, fie cu ajutorul României, Dodon se poziţionează din nou în brokerul de neînlocuit în relaţia cu mărinimoasa Rusie, care nu îşi va lăsa “fraţii” moldoveni să sufere la iarnă, evident la un preţ la fel de “frăţesc”, de 237 dolari mia de metri cubi de gaz. Nici românii nu sunt mai bine poziţionaţi să intervină în această ecuaţie, în condiţiile în care gazoductul Iaşi-Ungheni nu este în măsură să asigure presiunea necesară pentru a duce gaze spre Chişinău, fiind în prezent un monument al prieteniei, după cum îl caracterizează Victor Parlicov, fostul director ANRE Republica Moldova. Asta se traduce în investiţii de aproximativ 300 de milioane de euro pe care trebuie să le facă Transgaz, o companie românească, nu o companie din Ucraina sau Rusia. Chiar dacă poate marea masă a populaţiei moldovene nu înţelege complicate cauzalitate geopolitică energetică, cu siguranţă toţi vor resimţi frigul iernii în est, şi lipsa implicării României pe subiect.

Caracterul sălbatic al peisajului politic şi social de peste Prut este dat şi de fenomenul de migraţie politică a primarilor. Conform alegeri.md, în perioada 2015-2019 acest fenomen a luat o amploare neaşteptată, cu 464 de primari din 898 care şi-au schimbat afilierea politică o dată (alţi 81 de primari şi-au schimbat-o de doua ori). Cele două perioade de migraţie intensivă indicate de analiza citată ne arată cum un număr foarte mare de primari au trecut rapid către PDM, în noiembrie 2016, în special de la Partidul Comunist şi de la Partidul Liberal Democrat, dar şi în iunie 2019, spre blocul ACUM şi Partidul Socialist. Aceste două valuri arată cum primarii sunt racordaţi la putere, nu neapărat la ideologie sau cel puţin la loialitatea şi disciplina de partid. Important este să fie în echipa câştigătoare, deşi am putea să ne punem întrebarea dacă aceasta este şi formula câştigătoare pentru alegători.

Nici raportul Promo –LEX de monitorizare a alegerilor locale, pe perioada 4-24 septembrie 2019, nu aduce cu sine elemente care să ne asigure de civilitatea electorală a candidaţilor moldoveni. Conform documentului, în perioada de monitorizare au fost sesizate cel puţin cinci mesaje publice care instigau la ură şi discriminare. Spre exemplu, într-o intervenţie pe pagina sa de Facebook, Dorin Chirtoacă a spus despre Igor Dodon, Maia Sandu şi Andrei Năstase: “Cât de cinic trebuie să fii, ca să scuipi în faţă tot poporul, da de aici să le vorbeşti cu cuvinte mari, cu declaraţii că faci reforme. Asta este aberant, asta e de nepermis. Pentru asta ar trebui să ieşim în stradă, în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu furcile şi să-i fugărim pentru că ei ne fură viitorul... sunt o gaşcă care s-au cuibărit la putere pentru a se proteja”. După cum observă şi raportul citat, o declaraţie iresponsabilă, într-o ţară cu o democraţie fragilă.

Aceeaşi fluiditate contextuală pe care au afişat-o primarii din Republica Moldova o vedem şi în sistemul judiciar de peste Prut, mai exact la Curtea de Apel Chişinău, care a validat rezultatul alegerilor din 20 mai 2018, în care Andrei Năstase, actualul candidat ACUM, câştigase fotoliul de primar al capitalei moldovene. Cu 11 zile înainte de noile alegeri, aceste este practic investit în funcţia de primar, fiind un rezultat bun din punct de vedere al imaginii pentru Năstase, dar un indicator al fragilităţii independenţei judiciare faţă de cei aflaţi la putere. Deşi Năstase a argumentat că presiunea unei decizii CEDO care condamna invalidarea alegerilor a condus la această revizuire a Curţii de Apel, realitatea presiunilor politice asupra decidenţilor instituţionali nu poate fi negată. La fel ca în cazul răsturnării de situaţie a deciziilor definitive” ale Curţii Constituţionale, totul depinde de context şi de balanţa puterii. Chiar dacă câştigă de pe urma unei decizii a unei instituţii un candidat pro-european, este o victorie superficială, deoarece se bazează pe servilismul oamenilor din instituţiile de stat, nu pe perenitatea instituţiei în sine şi a valorilor pe care le reprezintă.

Pe teren. Care este atitudinea alegătorilor, din Chişinău, până în Anenii Noi

Din teren, Mihaela Trăistar, colaborator 45north.ro ne relatează despre şansele candidaţilor: Noile sondaje de opinie realizate de CBS-Axa sau de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova au arătat că tendinţele alegătorilor moldoveni au rămas aceleaşi.

Marea bătălie electorală este chiar în capitală, pentru ocuparea funcţiei de primar al Chişinăului. Potrivit ultimelor sondaje, socialistul Ion Ceban ar putea obţine un scor de 38%, urmat de candidatul Blocului Acum Andrei Năstase cu 25%, de Octavian Ţîcu, sprijinit de Partidul Unităţii Naţionale, cu 5,6% şi de Dorin Chirtoacă de la Partidul Liberal, cu 3,9%.

Pe ultima sută de metri înainte de alegerile locale, socialistul Ion Ceban şi-a mărit considerabil rata de popularitate. Numărul indecişilor a scăzut în ultimul timp, iar majoritatea au migrat spre Ceban. Locuitorii din Chişinău care fac parte din această „majoritate” sunt persoane vârstnice, vorbitori de limbă rusă, acele categorii care în mod tradiţional votează cu stânga. Ca cetăţean al Republicii Moldova, am observat atent campania persuasivă desfăşurată de reprezentantul socialiştilor. Ion Ceban este, de fapt, singurul candidat la funcţia de primar al Chişinăului care şi-a putut permite organizarea unei astfel de campanii: intensă, convingătoare, cu foarte multă publicitate şi o prezenţă zilnică şi incontestabilă în mass-media.

Dacă stânga este foarte bine organizată, eşchierul de dreapta este extrem de divizat. Votanţii dreptei nu au un candidat favorit la alegerile locale din Chişinău, totuşi, liderul acestora ar putea fi Andrei Năstase. Năstase a fost ales în iunie 2018 în funcţia de edil al Chişinăului, dar scrutinul a fost anulat atunci de instanţă. Motivul insinuat era că acesta ar fi făcut propagandă electorală în ziua scrutinului. Observăm că cea mai mare parte dintre alegătorii unionişti au migrat de la fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, spre Andrei Năstase, Octavian Ţîcu şi chiar Victor Chironda.

Cum se desfăşoară însă campania electorală în alte localităţi? În oraşul Bălţi, numită şi capitala de nord a Republicii Moldova, s-au înscris la funcţia de primar 12 candidaţi. Favoritul campaniei este nimeni altul decât omul de afaceri şi liderul opoziţiei pro-ruse, Renato Usatîi. În 2015, acesta a câştigat alegerile pentru Primăria Bălţi chiar din primul tur al scrutinului local, acumulând peste 72% din numărul total de voturi. Totuşi, acesta a abandonat primăria în 2016, când autorităţile de la Chişinău au emis mandat de arest pe numele său. Usatîi s-a întors din Federaţia Rusă în iunie 2019, atunci când s-a schimbat puterea de la Chişinău.

Anenii Noi reprezintă o altă circumscripţie electorală raională interesantă. Aici vor fi aleşi 33 de consilieri raionali şi autorităţile publice pentru cele 26 de unităţi administrativ-teritoriale. În oraşul Anenii Noi situaţia este extrem de controversată, mai ales în urma iniţiativei consiliului local de a demite preşedintele actual al raionului. Astfel, decizia din octombrie 2018, prin care a fost ales democratul Sergiu Rapcea în calitate de preşedinte al raionului Anenii Noi a fost abrogată pe 12 septembrie. Iniţiativa a aparţinut unui consilier, care a susţinut că după aprobarea demisiei fostului preşedinte Alexandru Barbăroşie, alegerea unui nou preşedinte nu putea să aibă loc decât în cadrul unei alte şedinţe, şi nu în cadrul aceleiaşi şedinţe, care avea deja o ordine de zi aprobată la deschidere.

Pentru alegerile locale din 20 octombrie, avem în total 5 candidaţi, dintre care 4 se adresează electoratului de stânga şi un singur candidat pentru dreapta. Printre candidaţi se regăseşte şi preşedintele demis, Sergiu Rapcea din partea Partidului Democrat. Potrivit mai multor surse, Sergiu Rapcea, în repetate rânduri, a ameninţat oameni, a dat afară persoane care nu se aflau în subordinea lui, a recurs la intimidări şi agresiuni, presând oamenii să facă campanie electorală pentru PD, partidul lui Plahotniuc.

In linii generale campania orăşeneasca se desfăşoară civilizat. Nu au fost atestate conflicte sau altercaţii. Sesizez o apatie a alegătorilor - mai mulţi candidaţi la funcţia de primar se plâng pe numărul mic de cetăţeni care vin la întâlnirile electorale.” a susţinut Octavian Zelinski, redactor-şef la cea mai influentă revistă din raion, Adevărul de Anenii Noi.

Important este să menţionez că deşi Comisia Electorală Centrală a constituit o circumscripţie electorală exclusivă pentru localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripţie, precum şi în alte trei localităţi de pe malul drept al Nistrului, nu vor avea loc, deoarece teritoriul respectiv se află sub controlul administraţiei din Transnistria, nerecunoscută de autorităţile de la Chişinău.

Ce aşteaptă alegătorii Republicii Moldova de la viitorii primari? Fiecare al doilea cetăţean consideră prioritar domeniul drumurilor. Urmează eliminarea corupţiei şi întoarcerea miliardelor furate, crearea locurilor de muncă, ajutoare sociale pentru săraci şi salubrizarea. În campania electorală, deşi candidaţii sunt tenace şi au discursuri persuasive, cetăţenii sunt destul de dezamăgiţi de activitatea primarilor şi a consiliilor locale din ultimii 4 ani. La ultimele alegeri s-a observat o scădere drastică a numărului de alegători în R. Moldova.

Bizara conjunctură geopolitică – alinierea Rusiei, Statelor Unite şi Uniunii Europene

Înţelegerea politică PSRM – ACUM a avut drept fundaţie o aliniere bizară a intereselor Rusiei, Statelor Unite şi Uniunii Europene cu privire la acţiune importantă în politica moldoveană – eliminarea lui Vlad Plahotniuc de la putere şi premisa dezoligarhizării ţării. Rusia a emis acuzaţii grave în iulie, anul curent, la adresa lui Plahotniuc, de organizarea unei reţele internaţionale de trafic de droguri, mai exact haşiş produs în Maroc, cu destinaţie finală, Rusia şi alte foste republici sovietice. Plahotniuc nu era bine văzut la Moscova dar nici în Bruxelles sau Washington. Corupţia nu este o scuză doar pentru că ai un mesaj anti-Rusia. Ceea ce poate nu a calculat cum ar fi trebuit oligarhul moldovean este toleranţa din ce în ce mai scăzută a actorilor vestici cu privire la erodarea democraţiei peste Prut.

Oricât de fervent anti-Moscova ar fi, furtul a sute de milioane de euro din economia Republicii Moldova, reprezintă un rău profund asupra populaţiei moldovene, având în vedere şi starea precară a sistemului economic şi scara la care s-a furat. Acest furt în formă continuată a destabilizat Moldova mai puternic decât poate să o facă propaganda pro-rusă, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Reacţia rapidă a diplomaţiei europene, prin Frederica Mogherini, de a recunoaşte guvernul Sandu, precum şi reacţia ambasadei Statelor Unite, au transmis un mesaj puternic şi au arătat că dependenţa de vorbele dulci ale unor oligarhi prieteni de faţadă a Vestului este pe sfârşite şi cu siguranţă, nesustenabilă. Vizita recentă a lui Mogherini în Chişinău vine să consolideze acest mesaj, faptul că Bruxelles se cam săturase de forme fără fond, de tipul Plahotniuc, şi se bucură să vadă personaje ca Maia Sandu la putere, care ar putea aduce cu sine o lung aşteptată schimbare substanţială în bine pentru poporul moldovean.

Mihaela Trăistar: Federaţia Rusă susţine Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, mai ales în contextul vizitelor dese şi a întâlnirilor preşedintelui Igor Donon cu Vladimir Putin. În prezent Rusia profită de divizarea partidelor unioniste şi a alegătorilor care, de obicei, votau dreapta. Candidaţii unionişti sunt ostili unul faţă de altul, iar partidele care pledează pentru acelaşi ideal, se acuză reciproc.

Cu candidaţi diferiţi, dar care susţin aceeaşi cauză, cu partide care au setat aceleaşi obiective,însă au electorat împărţit, Rusia va beneficia din urma acestora, sprijinind Partidul Socialiştilor şi candidaţii acestora în alegerile locale generale din 20 octombrie 2019.

O întrebare rămâne: praful se va aşterne şi peste aceste alegeri şi o schimbare profundă şi rapidă în viaţa moldovenilor tot nu va veni, pentru că este imposibil ca un guvern, oricât de curat ar fi, sau bine intenţionat, să facă minuni peste decenii de conducere comunistă sau neo-comunistă. Dacă PDM cade în aceste alegeri, după cum ne indică sondajele, dar mai ales fenomenul migraţiei primarilor către forţele politice aflate la putere, şi ecuaţia politică devine şi mai clar un binom PSRM – ACUM, cum se vor întoarce socialiştii spre a critica din nou guvernul Sandu şi şi mai important, sa promoveze agenda Moscovei, care este, deocamdată, un aliat conjunctural vremelnic dar un adversar peren periculos?