Ţara care funcţionează de mai bine de un an fără guvern

În Belgia, care funcţionează fără un guvern de mai bine de un an, încă din decembrie 2018, negocierile pentru a forma un guvern s-au împotmolit şi mai tare. Regele Philippe a chemat din  nou partidele la consultări.

Ultimul negociator numit de regele Philippe , creştin-democratul flamand Koen Geens, a abandonat vineri, deoarece mizase totul pe o înţelegere între socialiştii francofoni şi naţionaliştii flamanzi. "Pentru această legislatură, PS nu doreşte o coaliţie cu N-VA. (...) Dar sunt convins că această formulă ar fi fost cel mai bun lucru pentru ţară", a declarat Koen Geens (CD&V) în o declaraţie formulată după ce i-a prezentat, vineri seara, regelui demisia sa din funcţia de comisar regal. El şi-a prezentat raportul final suveranului, care i-a şi acceptat demisia şi a început ieri consultările pentru a stabili următorii paşi. 

PS este unul dintre cele mai de stânga partide socialiste din Europa şi doreşte o Belgia mai puternică, iar NVA se află mult mai la dreapta spectrului politic şi are, ca obiectiv final, o Flandra independentă şi ruperea Belgiei.

Publicaţia Le Soir, scrie ironic că ruptura a avut loc de Sfântul –Valentin, iar regele a fost luat prin surprindere şi că îşi joacă acum ultima carte. Alternativa ar fi organizarea de noi alegeri, după mai bine de un an de negocieri sterile între partidele şi comunităţile lingvistice din Belgia. Cotidianul francofon  „L'Echo“ are chiar un editorial care se intitulează: „Şi noi ne-am săturat“ . 

Mai mult, publicaţia notează că Bănca Naţională a Belgiei şi Comisia Europeană, au avertizat că încep să se resimtă efectele faptului că ţara nu are un guvern de atâta vreme, cu toate că nu este pentru prima oară când este pe pilot automat: deficitele cresc, problemele se adună. Dar sunt şi voci care spun că în ciuda faptului că guvernul este minoritar, parlamentul lucrează din greu pentru a adopta legi. 

Dar, spun analiştii, fără un buget, este imposibil făcut rectificări bugetare în mod durabil pentru a face faţă numeroaselor provocări care urmează. Cele 1.000 de legi pe care Parlamentul le-a votat de la începutul crizei conduc ţara pe un teren minat : sunt decizii luate fără a verifica impactul asupra finanţelor publice şi, mai rău, dau o influenţă considerabilă partidelor extremiste.  

În ceea ce priveşte reîntoarcerea la urne, o pistă care pare din ce în ce mai inevitabilă, va fi nevoie de timp pentru organizarea acestora şi vor trebui plătite costuri financiare şi democratice, notează „L'Echo“. Publicaţia spune că trebuie regândit fundamental sistemul electoral pentru a împiedica o mână de politicieni să blocheze ţara. Şi „ De Tijd“ constată că asistăm la o criză a statului belgian şi a întregului său sistem politic.