Războiul China-Canada, ca simptom al îndiguirii globale a Beijingului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Noul An a venit cu o explozie de violenţă verbală şi agresivitate diplomatică nemaiîntâlnită între Canada şi China. Arestarea şefei financiare a companiei Huawei, Meng Wanzhou, nimeni alta decât fiica fondatorului chinez al companiei, cel mai mare producător de electronice din lume, a generat o adevărată explozie de agresivitate şi virulenţă verbală, dar cu costuri majore la nivelul resortisanţilor canadieni aflaţi în China.

Cazul Huawei şi bătălia pe seama vieţii canadienilor din China

Este vorba în special despre arestarea în urmă cu zece zile a doi canadieni, fostul diplomat Michael Kovrig şi omul de afaceri Michael Spavor, sub acuzaţia de spionaj, în timp ce lunea trecută, Robert Lloyd Schellenberg, un canadian acuzat de montarea unei scheme de contrabandă pentru 222 kilograme de metamfetamină, a fost rejudecat după sentinţa de 15 ani cu executare şi i s-a decis pe loc condamnarea la moarte.

Independenţa instanţelor chineze e greu de susţinut vreodată public, dar peste cele petrecute, se adaugă declaraţii explicite ale autorităţilor chineze, care nu se ascund să lege indirect cazurile şi să acuze partea canadiană de practicarea politicii legate de supremaţia rasei albe şi de discriminare rasială şi politică. Ambasadorul chinez în Canada, Lu Shaye, a susţinut că arestarea celor doi canadieni, Kovrig şi Spavor, este un act de autoapărare, în timp ce, chiar dacă au negat vreo legătură între cazuri, condamnarea lui Schellenberg a venit peste noapte, după arestarea lui Meng.

Mai trebuie spus că peste 200 de cetăţeni cu dublă cetăţenie, chineză şi canadiană, aflaţi în detenţie, au început să înregistreze costuri şi probleme în fiecare fază a procesului judiciar, în timp ce alte persoane canadiene, cu probleme minore cu legea, au intrat în acelaşi malaxor politic al flexării muşchilor puterii chineze. Iar dacă ne uităm la detalii, lucrurile par de-a dreptul şocante pentru o societate occidentală obişnuită cu regulile şi statul de drept.


Meng Wanzhou, fiica fondatorului chinez al companiei FOTO Strait Times

Imagine indisponibilă

Statul de drept şi justiţia independentă – concepte inacceptabile pentru China

Totul a pornit de la un mandat emis de un tribunal american din Statul New York care o urmăreşte pe Meng pentru implicarea sa în transferul de tehnologie şi afaceri cu Iranul nedeclarate. Aici lucrurile sunt foarte complicate, justiţia canadiană aplicând tratate internaţionale şi urmând să răspundă, până la sfârşitul lunii, solicitării de extrădare a SUA, cu Meng în stare de arest. Canada are o justiţie independentă, Guvernul nu se amestecă în acţiunile instanţelor, lucru de neconceput pentru Beijing.

Pe de altă parte, China nu-şi permite să submineze acum relaţiile sale cu SUA, cu care e în plin război comercial, sperând la o negociere care să limiteze pierderile sale economice şi să relanseze încrederea internaţională. De aceea e evitată zburlirea la Washington a Beijingului şi a fost aleasă ca ţintă Canada. Pe această dimensiune şi pierde cel mai mult China: arestările de canadieni şi constrângerea celor ce deţin paşapoartele emise de Ottawa nu ajută în atragerea de investiţii atât de necesare Chinei, din contra.

Dar războiul izbucnit între Bejing şi Ottawa are rădăcini şi mai adânci, mai profunde şi mai grave. E vorba despre o întâlnire a şefilor serviciilor de informaţii ale statelor anglo-saxone, celebrii 5 Ochi – SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă – care au decis blocarea accesului Huawei şi ZTE, în general tuturor firmelor chineze, la piaţa 5G a lumii.

Motivul direct este utilizarea tehnologiei pentru spionaj şi infestarea produselor chineze cu componente hard sau soft de urmărire şi retrimitere a informaţiei către serverele chineze, într-un efort de spionaj global de amploare greu de imaginat. SUA, Australia şi Noua Zeelandă au eliminat deja produsele chineze prin lege, Marea Britanie a anunţat că va evita Huawei, iar Canada se va alătura deciziei, cel mai probabil, fiind ameninţată la nivel oficial de partea chineză.

SUA interzice echipamentele şi reexportul Huawei, Canada întârzie şi se expune presiunilor chineze

Miercurea trecută, un grup bipartizan - republicani şi democraţi împreună - din Congresul SUA a introdus o lege care interzice vânzare de chip-uri americane şi alte componente către Huawei, ZTE Corp. şi oricare altă firmă chineză ce violează sancţiunile impuse de SUA sau legile de control ale reexportării către terţi. Ţinta specifică înregistrată şi notată în lege o reprezintă companiile chineze ZTE şi Huawei, care sunt suspectate că spionează cetăţenii americani şi pe toţi cei ce utilizează astfel de produse.

Canada nu a anunţat încă interzicerea echipamentului Huawei, în ciuda angajamentelor comune şi a acţiunilor celorlalte state din cei 5 Ochi, expunându-se la presiuni ale Chinei şi azi.

Dezbaterea din Canada privind accesul la echipamente 5G de către China e chiar acum în toi, dar merge spre direcţia convenită în vară. Ministrul siguranţei publice, Ralph Goodale, a anunţat această evaluare în curs în legătură cu implicaţiile de securitate pe care le implică autorizarea firmelor chineze în dezvoltarea noi generaţii de telecomunicaţii. Între timp, ambasadorul chinez la Ottawa nu numai că a replicat insolent şi nepotrivit premierului ţării în care este acreditat, dar şi-a permis - evident pe baza indicaţiilor de la Beijing - să ameninţe Canada cu repercusiuni dacă Huawei este exclusă de la lansarea formulei de dezvoltare a telefoniei 5G.

Telefonia şi sistemele de comunicaţii 5G sunt sisteme de 10-20 de ori mai rapide decât actualele conexiuni wireless şi sunt utilizabile pentru a manevra la distanţă dispozitive medicale, pentru funcţionarea maşinilor automate fără şofer şi pentru coordonarea altor elemente de tehnologie conectate la Internetul obiectelor – internet of things. Canada nu a anunţat încă interzicerea echipamentului Huawei, în ciuda angajamentelor comune şi a acţiunilor celorlalte state din cei 5 Ochi, expunându-se la presiuni ale Chinei şi azi.


Xi Jinping FOTO AFP

Imagine indisponibilă

Politica de bumerang a Chinei faţă de Canada

Disputele sino-canadiene sunt, însă, şi mai mari. Canada participă la coaliţia de îndiguire a Chinei în Asia de Sud-Est, propusă de SUA, atunci când a anunţat participarea la exerciţiile anti-chineze cu două vase tot anul, în Vestul Pacificului (a fost trimis deja vasul HMCS Calgary). Tehnologia 5G interzisă şi arestarea şefei de la Huawei sunt doar elemente care au adăugat la dosarul complicat al Chinei.

De altfel, preşedintele Xi Jinping are o problemă internă în a se arăta slab, de aceea a trebuit să aleagă o ţintă în acest caz, Canada în locul Statelor Unite, şi la presiune internă. Pe de altă parte şi premierul Justin Trudeau are o problemă majoră, odată ce în finanţările Fundaţiei Trudeau din 2016 se află bani chinezi. Altfel e greu să inlcuzi Canada între duşmani şi să găseşti un loc din lume în care paşaportul canadian nu ar expune mai mult decât unul american.

Vedem deja o Chină mult mai asertivă şi agresivă, după preluarea controlului deplin în economie şi societate de către Partidul Comunist Chinez, la ultimul congres. Mai mult, poziţia dominantă şi continuarea mandatului neîntrerupt al lui Xi arată că această concentrare imită în mare măsură tipul de autoritarism putinist în variantă chineză. Iar puterea prin constrângere şi impunere e parte a acestei forţe pe care doreşte să o arate Xi Jinping, preocupat deja de starea economiei ţării sale şi de perspectiva unui război cu SUA care va fi extrem de costisitor.

Dar acţiunile sale sunt suicidare, odată ce îndepărtează investitorii străini şi turiştii deopotrivă de frica arbitrariului organelor de represiune chineze, care folosesc toate instrumentele pentru a demonstra ostentativ voinţa de a impune soluţii şi de a constrânge statele prin intermediul cetăţenilor şi resortisanţilor lor. Un avertisment global ce trădează şi procedura declinării ţintei principale faţă de un adversar puternic, care trebuie înlocuit cu unul la îndemână, intermediar, cu care să se probeze acţiunea virulentă şi inflexibilă a gigantului chinez şi să nu se piardă imaginea puterii Beijingului şi a preşedintelui său.

Soluţiile Canadei la criza cu China

Canada a abordat soluţiile în disputa cu China de pe poziţiile clasice ale diplomaţiei occidentale. A explicat public că e vorba despre respectarea unui acord, nu despre o acţiune agresivă sau neprietenoasă la adresa Chinei, a denunţat comportamentul şi presiunile Chinei la nivel internaţional şi a încercat reunirea unei coaliţii care să o susţină, Reacţiile au apărut la nivelul întregii lumi occidentale, de la partenerii din lumea anglo-saxonă la Departamentul de Stat şi statele din UE.

Pe de altă parte, există un mecanism de negociere la nivelul acestui tip de probleme între Canada şi China care ar putea fi accesat. E vorba despre Dialogul pe Securitate Naţională şi Stat de drept la nivelul oficialilor celor două state, un grup înfiinţat în 2016 şi care a ajutat să influenţeze eliberarea lucrătorului umanitar creştin canadian Kevin Garrett, reţinut de Beijong din raţiuni politice. E un canal ce poate aduce rezultate şi în privinţa lui Robert Lloyd Schellenberg şi a lui Michael Kovrig şi Michael Spavor, ba chiar ar putea ajuta şi la explicaţiile în cazul Meng Wanzhou. Măcar pentru a spune că nu e nici o discriminare, nici politică rasistă, ci doar aplicarea mandatului şi funcţionarea independentă a justiţiei, şi că interferenţa guvernamentală nu e posibilă decât dacă SUA renunţa la extrădare.

Canada a abordat soluţiile în disputa cu China de pe poziţiile clasice ale diplomaţiei occidentale. A explicat public că e vorba despre respectarea unui acord, nu despre o acţiune agresivă sau neprietenoasă la adresa Chinei.

Ca opţiuni alternative, există formule de constrângere la toate nivelurile, de la interzicerea antrenamentelor atleţilor chinezi pentru olimpiada de iarnă de la Beijing 2022 la rechemarea ambasadorului canadian sau expulzarea ambasadorului chinez de la Ottawa, fiecare cu costuri şi cu aşteptarea unei reacţii şi mai virulente din partea Beijingului, în caz de escaladare. Eventualul acord sino-american în criza comercială poate fi un alt moment de context favorabil relaxării crizei şi unei posibile intervenţii de sprijin consular faţă de resortisanţii canadieni.

Deja ambasadorul canadian la Beijing a fost chemat pentru a fi audiat în spatele uşilor închise în comisia de resort, cu privire la situaţia existentă şi posibile soluţii. Conservatorii din Parlamentul canadian au propus şi sugerat un apel telefonic al premierului Trudeau către preşedintele Xi Jinping. Ambasadorul McCallum a replicat că există multe variante intermediare şi posibilităţi de acţiune şi comunicare, iar un asemenea apel ar fi ultima şansă şi ultimul instrument pe care Canada să-l aplice în această criză.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite