Ce a dus-o pe Andreea Marin la un pas de sinucidere: „A fost cumplit. Nu mai gândeşti corect şi simţi că vrei să pui capăt acelei suferinţe“ VIDEO

Fosta prezentatoare TV Andreea Marin (44 de ani) a dezvăluit că a fost la un pas de sinucidere, însă ceva a făcut-o să conştientizeze că se afla în depresie.

Andreea Marin a vorbit, într-o emisiune TV, despre cea mai grea perioadă din viaţa ei, când a avut gânduri de sinucidere din cauza depresiei. 

Se pare că un produs de slăbit pe care l-a consumat, după ce a născut, a avut ca efect advers o acnee puternică, pentru care a consumat un alt medicament care i-a provocat depresie: „A fost o depresie care, da, m-a dus chiar în pragul suicidului. Au fost luni de zile şi a fost cumplit. A fost un efect secundar al unui supliment găsit pe internet, «100% natural, din plante», dedicat pierderii în greutate printr-un fel de detoxifiere. Am luat acea băutură şi am avut parte de efecte secundare, chiar dacă nu m-aş fi aşteptat. Efect secundar a fost o afecţiune, o acnee puternică, pe care n-am putut-o vindeca decât cu nişte pastile care nu mai sunt acum pe piaţă, au fost interzise între timp, dar erau singura soluţie şi aveau un alt efect secundar, ce să vezi, m-a afectat şi acela, depresia“. 

„Depresia este o boală, o tristeţe adâncă, e ca o furtună interioară care îţi întunecă mintea şi realmente nu mai gândeşti corect şi simţi că vrei să pui capăt acelei suferinţe. Pur şi simplu nu mai eşti omul ce ştii că eşti. Acest lucru nu trece de la sine. Depresia se adânceşte şi poţi ajunge într-un punct regretabil. Eu sunt un om energic, optimist, nu m-aş fi gândit niciodată în sensul acesta. Lipsa somnului te duce la decizii greşite“, a mai declarat vedeta, cu lacrimi în ochi, la Antena Stars.

Vedeta a mărturisit că a reuşit să se salveze, cazul Mădălinei Manole făcând-o să conştientizeze: „Ce m-a trezit a fost povestea Mădălinei Manole. Eu am recunoscut anumite simptome, oricât aş nega eu şi oricât de puternică m-aş crede, totuşi sunt nişte asemănări. Am zis să accept şi să verific şi aşa am ajuns la psiholog. Refuzam să cred asta. Au existat oameni care îmi spuneau că nu sunt în apele mele, nu sunt bine. Zâmbetul nu mai era zâmbetul meu. Pur şi simplu nu mai simţeam entuziasm din adânc şi îmi era foarte greu să zâmbesc“.