(detalii aici, minutul 2:33).

O primă remarcă: în primul rând, este nevoie de vizite preferabil din partea Corpului de Control al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (aşa cum afirmă de fapt prezentatorul emisiunii) şi nu a Curţii de Conturi (care nu ştim dacă are competenţe în toate problemele semnalate de către noi) la toate INCD-urile, nu doar la cele 10 cu DG fruntaşi, pentru că peste tot trebuie clarificat dacă există probleme.  

Ne bucură să vedem că dna ministru are voinţa de a-şi exercita prerogativele legale, în contrast cu predecesorul d-ei, dl Nicolae Hurduc, care una declara şi alta făcea. Ca să fie clar: nu contează că INCD-urile sunt în „subordinea” sau „în coordonarea” ministerului. Acestea sunt înfiinţate prin HG şi fac parte din sistemul naţional de cercetare, asupra căruia Guvernul îşi exercită controlul prin ministerul de resort. 

Revenind la fondul problemei: totul a pornit de la bulgărele de zăpadă al Doi Mici şi un Anc de aici. Arătam în articol că (i) sunt DGi cu un venit net lunar de aprox. 10.000 euro; (ii) majoritatea DGilor nu aveau (şi încă nu au) publicate declaraţiile de avere şi interese; (iii) salariile acestora sunt în medie de 4,1 ori mai mari decât salariile medii ale personalului de cercetare în institutele pe care le conduc (dar ajung şi la de 8 sau 9 ori media).

Legat de ce trebuie să lămurească aceste controale, doamna ministru poate găsi deja multe din problemele recurente în sistem explicate în comunicatele Asociaţiei Ad Astra şi în articolele noastre de blog, însă le reiterăm aici pe scurt: 

  • Trebuie verificate nu doar veniturile DGilor, ci ale întregilor conduceri ale INCD-urilor, pentru că A) sunt mult mai mulţi care iau astfel de salarii şi B) există INCD-uri unde salariile de încadrare ale personalului administrativ de conducere sunt mai mari decât ale cercetătorilor seniori (CS I). Ar fi de interes pentru cercetători să înţeleagă cum de s-a ajuns la aceste discrepanţe; INCD-urile există datorită cercetătorilor, în special a celor performanţi şi totuşi personalul administrativ are de multe ori salarii mai mari decât aceştia. Mai mult decât atât, probabil ar trebui rectificate aceste nedreptăţi pentru a stabili clar ierarhia valorilor în INCD-uri; 
     
  • Este nevoie să li se ceară imperativ celor din conducerile INCD-rilor (nu doar DGi şi nu doar personalului din cercetare) publicarea declaraţiilor de averi şi interese pentru întreaga perioada a mandatelor acestora
     
  • În cazul în care DGii au fost plătiţi cu norme suplimentare de cercetare, pe lângă cele 8 ore/zi pentru care iau salariul de încadrare conform contractului de management, este nevoie să se clarifice în fiecare dintre aceste cazuri cine a semnat CIM-urile lor. Asta pentru că DGii, ca superiori ierarhici ai tuturor angajaţilor INCD-ului, sunt în conflict de interese indiferent care subaltern îi semnează CIM-ul

Dacă tot se ajunge la controale la INCD-uri, cu riscul de a suna ca nişte proverbiale mori stricate şi având în vedere că aceste controale sunt mai rare, ar fi bine venite încă câteva investigaţii ca cele pe care le-am menţionat în Pastila Doi Mici şi un Anc de luni: 

  • Verificarea respectării prevederilor legale (a se vedea legea 319/2003) de către toţi angajaţii din INCD-uri: 
    • nu existe angajaţi în cercetarea publică după împlinirea vârstei de pensionare decât din rândul CS I şi cu avizul Consiliului Ştiinţific
       
    • respectarea criteriilor minime de eligibilitate impuse de legislaţia în vigoare (incluzând legea 319/2003) pentru toate funcţiile de conducere din INCD-uri
       
  • Verificarea numărului de norme lucrate de cercetători în paralel în mai multe institute. 

Probabil am mai putea umple o pagină, însă, dacă se lămuresc aceste lucruri, este un început promiţător pentru a reseta sistemul de cercetare şi a îl orienta într-o direcţie bună în care cercetătorii performanţi să nu se simtă nedreptăţiţi de toate aceste discrepanţe pe care le cunoaşte foarte bine întreaga comunitate.