Istoria: 2009-2014

În septembrie 2009, în consecinţa punctului 4 din Pactul Naţional pentru Educaţie, , am pus în discuţie tema strategică a descentralizării curriculare autentice, oferind şi un model spre analiză critică.

În decembrie 2009 – ianuarie 2010, am dezvoltat conversaţia publică în cadrul atelierelor ŞCOALA ALTFEL – programe mai bune pentru copiii noştri, şi, respectiv, ŞCOALA ALTFEL – matematică mai bună pentru copiii noştri.

În 2010-2013, am nuanţat chestiunea, coroborând proiectul descentralizării curriculare cu proiectul strategic conex, cel privind strategia de resurse umane din preuniversitar centrată pe un model de carieră didactică menit să ofere o paletă viabilă şi motivantă de opţiuni orizontale, altele decât activitatea didactică la catedră.

 

Văzând declaraţia de duminică, 14.09, a ministrului Pricopie, fac publice două reacţii:

  • SALUT FĂRĂ REZERVE curajul de a articula nevoia reinterogării de fond a modului în care liceenii fac şcoala de zi cu zi – în sfârşit, slavă-domnului!...
  • SANCŢIONEZ FĂRĂ REZERVE pseudo-argumentul de fond al declaraţiei sale, conform căruia grija mare, vezi-doamne, este ca liceenii de-a XI şi de-a XII să aibă mai mult timp pentru pregătirea de bac, şi de aceea să facă ei 8-9 discipline, în loc de 14-18, ca azi; e inept, ridicol, infantil - şi, fundamental, eronat.

Drept pentru care, ca să nu ratăm aiurea acest moment deosebit de propice, preiau eu acum conversaţia, în locul ministrului Pricopie, şi vă invit să folosim exerciţiul de curaj timid de duminică (absolut lăudabil, în esenţa sa, dar insuficient ca anvergură pentru ce avem de făcut pe de-a-ntregul ca să fie bine), pentru a pune lucrurile în cheia completă şi corectă a unei transformări istorice, absolut necesare, atât pentru gimnaziu, cât şi pentru întregul liceu, nu doar pentru clasele a XI-a şi a XII-a, propulsate de trei proiecte-cheie interdependente: arhitectură curriculară; carieră didactică; formare iniţială pe filieră didactică.

Mai întâi, însă, pentru că suntem în preliminariile unei autentice schimbări de paradigmă a sistemului nostru educaţional, doresc să demontez aici şi acum argumentul conform căruia “poţi schimba curriculum de câte ori vrei, şcoala va rămâne la fel – nu schimbarea curriculară e pârghia esenţială a transformării de sistem, ci altele sunt mecanismele!...” Am auzit acest enunţ (sau unele similare în esenţă) de la cel puţin doi diriguitori de sistem cu funcţii de rang suficient de înalt, şi caut să înţeleg dacă motivaţia lor a fost una raţională, ori are drept resort principal încremenirea emoţională în proiectul curent şi negarea unei nevoi istorice esenţiale pentru sistemul public al Educaţiei în România. Într-un fel am făcut şcoală în secolul XIX, altfel în secolul XX şi cu totul diferit arată lumea educaţiei acum, în secolul XXI. E chiar atât de greu de priceput acest truism?!...

Pentru mine, cheia de demontare a tezei anterioare (teză falsă, în opinia mea, cu subiect şi predicat) este evidentă, şi are de-a face cu lanţul de consecinţe firesc umane: comportamente noi, repetate mult, generează deprinderi noi; iar deprinderile noi, devenite parte din natura noastră, induc atitudini noi, ce predispun la considerarea unor noi valori pe care ne fundamentăm reperele despre lume şi viaţă etc.

Or, când vine vorba de şcoală, tocmai arhitectura curriculară în vigoare este cea care defineşte comportamentele profesorilor şi elevilor în raport cu disciplinele de studiu şi, respectiv, ale unora faţă de ceilalţi. E totuna:

  • să exişti educaţional zi de zi, săptămână de săptămână, semestru de semestru, an de an ca acum (cu 15-18 discipline şcolare în cârcă în fiecare semestru, puternic debalansate ca buget săptămânal de ore, dovedite în fapt a fi hiper-încărcate cu conţinuturi, multe nerelevante ori inutil de complicate)
  • şi, respectiv, să ai la îndemână o arhitectură curriculară flexibilă, deschisă, cu 6-8 discipline pe semestru, cu un buget echilibrat de 3-4 ore săptămânal pentru fiecare disciplină, din care să poţi alege în mod real 3-4-5 discipline în fiecare an (curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii)?

Am rezerve serioase că răspunsul DA la întrebarea anterioară ar fi cel corect.

 

I. ARHITECTURĂ CURRICULARĂ. UN MODEL

Premisele de proiectare:

  • MEN coordonează învăţământul preuniversitar, în parteneriat cu unităţile de învăţământ, asigurând un raport echitabil şi armonios între nevoile curriculare de sistem, la nivel naţional, şi cele de nivel local, punând în fapt principiul descentralizării curriculare comprehensive, pe principiul “curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii
  • Unităţile de învăţământ liceal organizează examenul de admitere a absolvenţilor învăţământului gimnazial, potrivit standardelor şi criteriilor proprii, stabilite şi aprobate de consiliile profesorale şi consiliile de administraţie, în parteneriat cu comunităţile locale.

 

În aceste condiţii, un articol de lege a Educaţiei referitor la planurile-cadru de învăţământ poate suna astfel:

Art. X – Planurile-cadru de învăţământ

  1. Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele de învăţământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel şi formă de învăţământ, precum şi numărul de ore alocat acestora.
  2. Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru este cuprins între maxim 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi maxim 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul gimnazial, respectiv liceal.
  3. Planurile-cadru respectă următoarele principii de proiectare:
    1.  educarea la elevi a deprinderii de a decide şi a-şi asuma costurile şi consecinţele deciziilor luate în privinta alegerii disciplinelor de studiu evaluate, prin stabilirea unui raport echitabil între numărul disciplinelor obligatorii şi numărul disciplinelor la alegerea elevilor, din ofertele şcolilor, cu scăderea progresivă a proporţiei disciplinelor obligatorii către anii terminali ai învăţământului liceal;
    2.  parcurgerea, în fiecare semestru şcolar, a unui număr de discipline ale căror evaluări intră în calculul mediilor semestriale – de exemplu, între 6-8, în funcţie de nivelurile învăţământului şcolar;
    3.  alocarea unui număr de ore pe săptămână aproximativ egal pentru fiecare disciplină evaluată – de exemplu, între 3-5 ore săptămânal;
    4.  stabilirea unui efectiv minim de 12 elevi pentru desfăşurarea pe grupe a unora dintre disciplinele la alegerea elevilor;
    5.  parcurgerea, la alegere, a unui număr de discipline din ofertele şcolilor, ale căror evaluări nu intră în calculul mediilor semestriale / anuale – de exemplu, 2-4 discipline semestrial, în afara programului obligatoriu.

 

Mă adresez acum direct liceenilor. Mutatis mutandis, mesajul către elevii de gimnaziu este similar, drept pentru care ilustrez punerea în fapt a modelului prin două exemple de orare săptămânale – unul, pentru liceu; celălalt, pentru gimnaziu.

Aşadar, dragilor liceeni români ai secolului XXI, povestea voastră frumoasă cu şcoala ar putea sta aşa:

  • unitatea de lucru şi analiză: semestrul şcolar; cu alte cuvinte, de exemplu, lucrurile se petrec în acest fel de 8 ori pe durata liceului (câte două semestre în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a)
  • în fiecare semestru voi, liceenii, studiaţi, de pildă, 8 discipline evaluate prin note ce intră în calculul mediilor semestriale / anuale
  • fiecare disciplină de studiu are 3 sau 4 ore pe săptămână; de pildă, cu 4 ore pe săptămână la 6 discipline şi 3 ore pe săptămână la 2 discipline ajungem la un total de 30 ore pe săptămână
  • din cele 8 discipline de studiu, câteva sunt obligatorii (de exemplu: 5 în clasa a IX-a; 4 în clasele a X-a şi a XI-a; 3 în clasa a XII-a), parte a trunchiului comun (curriculum naţional)
  • restul disciplinelor, până la 8, le alegeţi voi, elevii, PE BUNE!... (“curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii”); pentru ca să se întâmple acest lucru, grupa minimă este, de exemplu, de 12 elevi, şi cea maximă de 25 de elevi, potrivit legii
  • discipline ²obligatorii² pot fi: limba şi literatura română; matematica; educaţia fizică; istoria şi geografia; o limbă străină
  • dacă vreţi, puteţi studia mai mult de 8 discipline (“şcoală după şcoală”), dar ale căror evaluări nu intră în calculul mediilor semestriale / anuale; evaluarea la acestea se face pe bază de portofoliu, stabilit de fiecare profesor în funcţie de specificul disciplinei.

E mai bine aşa, sau e mai bine cum e acum? Voi ce ziceţi?!... J

Iată şi exemplele ilustrative.

Exemplul 1. Învăţământ liceal: orar săptămânal cu 8 discipline evaluate semestrial (disciplinele D1-D6 – 4 ore/săptămână; disciplinele D7-D8 – 3 ore/săptămână; TOTAL ore / săptămână: 30)

 

 

luni

marţi

miercuri

joi

vineri

ora 1

D1

D7

D5

D3

D1

ora a 2-a

D2

D8

D6

D4

D2

ora a 3-a

D3

D1

D7

D5

D3

ora a 4-a

D4

D2

D8

D6

D4

ora a 5-a

D5

D3

D1

D7

D5

ora a 6-a

D6

D4

D2

D8

D6

Şi iată un exemplu de proporţii echitabile între disciplinele obligatorii (curriculum naţional) şi, respectiv, cele la decizia elevilor, din oferta şcolii:

  • clasa a IX-a: 5 + 3
  • clasa a X-a: 4 + 4
  • clasa a XI-a: 4 + 4
  • clasa a XII-a: 3 + 5

Exemplul 2. Învăţământ gimnazial: orar săptămânal cu 7 discipline evaluate semestrial (disciplinele D1-D4 – 4 ore/săptămână; disciplinele D5-D7 – 3 ore/săptămână; TOTAL ore / săptămână: 25)

 

 

luni

marţi

miercuri

joi

vineri

ora 1

D1

D6

D4

D2

D7

ora a 2-a

D2

D7

D5

D3

D1

ora a 3-a

D3

D1

D6

D4

D2

ora a 4-a

D4

D2

D7

D5

D3

ora a 5-a

D5

D3

D1

D6

D4

 

Şi iată un exemplu de proporţii echitabile între disciplinele obligatorii (curriculum naţional) şi, respectiv, cele la decizia elevilor, din oferta şcolii:

  • clasa a V-a: 5 + 2
  • clasa a VI-a: 5 + 2
  • clasa a VII-a: 4 + 3
  • clasa a VIII-a: 4 + 3

 

Exemplu de set de 4 "discipline obligatorii", valabil şi pentru gimnaziu şi pentru liceu: limbă şi literatură română; istoria-geografia României; matematici aplicate; educaţie fizică.

Analiza modelului. Puncte tari

Principalele puncte tari ale modelului propus sunt următoarele:

  • elevii, în mod autentic, devin protagoniştii principali ai demersului educaţional care îi vizează în mod direct;
  • modelul pune în fapt, în mod autentic, principiul descentralizării curriculare la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar;
  • elevii parcurg mult mai puţine discipline evaluate în fiecare semestru – este una din cele mai acute dureri ale actualului model curricular preuniversitar; mesajul transmis: "de acum înainte ai mai puţine discipline, pe bune, dar mult mai bine predate – tot pe bune!"
  • disciplinele evaluate au un număr comparabil – şi suficient – de ore pe săptămână; mesajul transmis: "toate disciplinele, odată alese, devin la fel de importante!";
  • elevii pot opta şi pentru discipline "neevaluate" (în sensul că notele la aceste discipline nu intră în calculul mediilor semestriale); mesajul transmis: "dacă vrei, poţi alege şi alte discipline, care să-ţi lărgeasca orizontul cunoaşterii universale; ele nu intră la medii, dar suntem bucuroşi să-ţi oferim oportunităţi de dezvoltare, dacă eşti interesat!";
  • în fiecare semestru, elevii parcurg o combinaţie echitabilă de discipline obligatorii şi discipline la alegerea lor, din oferta scolii; mesajul transmis: "învăţăm împreună lecţia că întotdeauna în viaţă te vei întâlni cu o combinaţie de obligaţii/servituţi, pe de o parte, şi de opţiuni personale, asupra cărora vei avea control; niciodată nu vei putea face doar ce vrei tu, şi nici societatea nu vrea să faci numai ce-ţi dictează ea!...";
  • elevii învaţă să opteze şi să-şi asume consecinţele deciziilor care îi privesc direct; mesajul transmis: "te ajutăm să înveţi să hotărăşti cu adevărat în privinţa propriei tale dezvoltări personale!";
  • încetează existenţa "claselor-plutoane", cu dinamica internă blocată pe cicluri de învăţământ (aproximativ aceiaşi 25-30 colegi de clasă, dintr-a V-a A, B, C... până într-a VIII-a A, B, C... şi, respectiv, dintr-a IX-a A, B, C... până într-a XII-a A, B, C...); acestea se înlocuiesc cu grupele / clasele constituite flexibil pe discipline, cu dinamică semestrială (aceiaşi 25-30 colegi la disciplinele obligatorii; alţi minimum 11 colegi diferiţi, la disciplinele la alegerea elevilor, din oferta şcolii) – ceea ce reprezintă un model mult mai adecvat realităţii societăţii actuale, cu contexte mult mai deschise şi mai rapid schimbătoare în privinţa echipelor de lucru;
  • în fine, dispar profilurile "uman" şi "real" – acum ele sunt întreţinute artificial şi constrâng, în loc să ajute la o dezvoltare reală a adolescenţilor, potrivit aspiraţiilor proprii, descoperite în ritmul specific al fiecăruia în parte.

 

II. CARIERĂ DIDACTICĂ. UN MODEL

Un model modern de arhitectură curriculară de genul celui prezentat poate fi operaţionalizat de dascăli performanţi, bine plătiţi, care au la dispoziţie opţiuni multiple de carieră profesională, între care activitatea didactică la catedră este cea definitorie, dar nu unica. Iată un model de carieră didactică, transpus într-un posibil articol de lege (de pildă, Statutul personalului didactic)

Art. Y. Cariera didactică

(1) Prin personal didactic se înţelege personalul cu pregătire de specialitate care realizează în mod nemijlocit formarea şi educarea copiilor, a tinerilor şi adulţilor.

(2) Prin carieră didactică se înţelege ansamblul opţiunilor-standard puse la dispoziţia personalului didactic de-a lungul întregii activităţi profesionale, luate în calcul la vechimea în munca şi stabilirea pensiei. Cariera didactică reprezintă mecanismul principal de dezvoltare a resursei umane din educaţie.

(3) Principiile de proiectare a traseelor de carieră ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt următoarele:

  • Existenţa unui set standard de opţiuni de carieră şi tranziţie în carieră, cu puncte de intrare-ieşire clar definite
  • Învăţarea pe întreg parcursul traseului de carieră, în scopul dezvoltării cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinii de educatori
  • Punerea la dispoziţia personalului didactic a unor oportunităţi de dezvoltare personală, de-a lungul întregii cariere didactice
  • Crearea unui pachet financiar motivant, acordat pe bază de merit
  • Existenţa opţiunii de reconversie profesională a personalului didactic, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unei noi cariere profesionale în afara învăţământului preuniversitar.

(4) Opţiunile-standard de carieră didactică, luate în calcul la vechimea în muncă şi stabilirea pensiei, sunt următoarele:

  • Activitate didactică la catedră
  • Masteratul în educaţie
  • Anul sabatic
  • Manager de unitate de învăţământ preuniversitar
  • Manager de proiecte educaţionale
  • Mentor (coach) – pentru adolescenţi şi adulţi
  • Program de reconversie profesională (tranziţie în carieră)

(5) În situaţia opţiunilor altele decât activitatea didactică la catedră, anul sabatic şi programul de reconversie profesională, norma la catedră reprezintă maximum 20% din activitatea luată în calcul la stabilirea salariului, restul de 80% reprezentând activităţi specifice respectivelor opţiuni de carieră, normate potrivit legii.

Iată, ca model, şi un posibil traseu de carieră tipic, cu opţiuni-standard, luate în calcul la vechimea în muncă şi stabilirea pensiei.

Cariera Didactică

- Traseu de carieră cu opţiuni tipice, luate în calcul la vechime şi pensie -

Vârstă

Durată (ani)

Opţiuni de carieră

Pachet Financiar Lunar

18-22

4

Formare iniţială pe filieră didactică

 

22-27

5

Activitate didactică la catedră (I)

500 EUR

27

                "Vreau să fiu profesor?" DA!, atunci:

27-29

2

Master in Education (ani luaţi în calcul la vechime)

650 EUR

29-34

5

Activitate didactică la catedră (II)

900 EUR

34-35

1

An sabatic (cercetare pedagogică; training management educaţional; management de proiecte…) – an luat în calcul la vechime

650 EUR

35

               "Doresc să mai predau?"". NU!, şi

               "Vreau să conduc şcoala?" DA!, sau

                "Vreau să conduc proiecte educaţionale?" DA! sau

                "Vreau să cresc alţi dascăli?"" DA!; atunci:

35-43

max. 8

                · Manager de şcoală (80% din normă; C.O.R.), sau

                · Manager de proiecte educaţionale (80% din normă; C.O.R.), sau

                · Mentor / Coach (80% din normă; C.O.R.), şi

                · Activitate didactică la catedră (20% din normă)

1200 EUR

43-44

1

An sabatic (creare de manuale; vizite internaţionale; networking) – an luat în calcul la vechime

600 EUR

44-50

6

                · Manager de proiecte educaţionale (80% din normă), sau

                · Mentor / Coach / PTA (80% din normă), şi

                · Activitate didactică la catedră (20% din normă)

1500 EUR

50

               "Vreau să mai rămân în sistem?" NU!; atunci:

50-60

max. 10

                · N salarii compensatorii, şi

                · Pensie incompletă, cu creştere progresivă până la cuantumul cuvenit la împlinirea vârstei de pensionare, şi

                · Opţiuni DRU (consiliere pentru tranziţia în carieră; cursuri de calificare-recalificare şi reconversie profesională…)

10000-15000 EUR

50+

Senator de drept”, în Sfatul Înţelepţilor Şcolii…

250 EUR

 

Şi, în fine, pentru ca dascălii să fie dascăli adevăraţi, ei au a fi crescuţi ca atare. Numele proiectului: FORMARE INIŢIALĂ PE FILIERA DIDACTICĂ. Astfel, ei pot deveni PROFESORI pe bune, şi nu matematicieni, filologi, chimişti etc., cu credite de pedagogie lipite pe lângă.

 

III. FORMARE INIŢIALĂ PE FILIERĂ DIDACTICĂ. DOUĂ MODELE

În noiembrie 2006, într-un parteneriat de înalt nivel profesional cu Peace Corps Romania şi Casa Corpului Didactic a municipiului Bucureşti, am desfăşurat atelierul de lucru cu tema ²Filiera didactică², gazdă fiindu-ne Colegiul Naţional ²Mihai Viteazul² din Bucureşti. Am invitat participanţii să producă două modele de formare iniţială a tinerilor care doresc să urmeze o carieră didactică, modele care să răspundă în gradul cel mai înalt exigenţelor şi nevoilor lor, din perspectiva statutului şi autorităţii acestora în sistemul învăţământului preuniversitar.

Au rezultat modelele prezentate în continuare. Pentru facilitarea în condiţii optime a exerciţiului de viziune creativă, am folosit o structură-standard a procesului, de tip premise de proiectare comune / rezultate specifice în grupurile de lucru. Iată premisele de proiectare:

 

Premise de Proiectare:

Viziunea procesului:

  • Cultivă VALORI
  • FOLOSEŞTE
  • PLACE

Termen de punere în fapt: 1 octombrie 2007

Polarităţi de gestionat:

[ Arta şi măiestria de a fi dascăl / Cunoştinţe de specialitate

[ Teorie / Practică

[ Activitate independentă / Activitate "însoţită" de mentori

[ Cantitate / Calitate

[ Formare / Informare

[ Nevoi personale / Nevoi naţionale

 

Iată rezultatele specifice ale grupurilor de lucru.

Rezultate ale grupului 1:

VALORI (ŞI COMPETENŢE)

Cultivate în universitate, transmise viitorilor dascăli:

Transmise de viitorii dascăli elevilor

  • corectitudine (punctual; obiectiv; coloană vertebrală; echidistanţă)
  • etică
  • competenţă profesională
  • responsabilitate
  • asumarea consecinţelor activităţii
  • inteligenţă emoţională
  • încredere / respect reciproc
  • comunicare
  • demnitate
  • valori artistice
  • igiena
  • lucru în echipă
  • creativitate
  • încredere / respect reciproc
  • ţinută vestimentară / atitudinală; igienă
  • dialog / comunicare
  • creativitate / gândire critică / aplicată / pragmatică
  • lucru în echipă
  • transfer de competenţe şi atitudini
  • toleranţă / acceptabilitate / diversitate multiculturală
  • credinţă

 

Rezultate ale grupului 1 (continuare):

Curriculum

 

FILIERA

DIDACTICĂ

Anul I

(60% -  40%)

Semestrul I

  • Psihologie orientată către dezvoltarea copilului
  • Leadership (I)
  • Didactică (I)
  • IT (I)
  • Comunicare (I)
  • DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Semestrul II

  • Teoriile învăţării
  • Gândire critică
  • L / D / IT / C (II)
  • DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Vacanţa de vară

Animatori de tabără (certificat)

Voluntariat (certificat)

Internship ???

Anul II

(40% -  60%)

Semestrul I

  • Mediul învăţării
  • L / D / IT / C (III)
  • DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Semestrul II

  • Strategii ale învăţării
  • Calitate în educaţie
  • L / D / IT / C (IV)
  • DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Vacanţa de vară

Animatori de tabără (certificat)

Voluntariat (certificat)

Internship ???

Anul III

Semestrul I

  • Management curricular
  • Consiliere şi orientare
  • L / D / IT / C (V)
  • DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Semestrul II

  • Documente şcolare
  • Managementul clasei
  • L / D / IT / C (V)
  • DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Vacanţa de vară

Animatori de tabără (certificat)

Voluntariat (certificat)

Internship ???

 

Rezultate ale grupului 2:

VALORI

Cultivate în universitate, transmise viitorilor dascăli:

Transmise de viitorii dascăli elevilor

  • Profesionalism (calitate)
  • Etică
  • Inteligenţă emoţională                   «
  • Dezvoltare personală                    «
  • Cinste, corectitudine                     «
  • Toleranţă                                       «
  • Capacitatea de a decide
  • Asumarea responsabilităţii
  • Respect faţă de ... (celălalt; profesie; instituţie; autoritate; lege)
  • Încredere
  • Implicare
  • Spirit civic
  • Patriotism / identitate

 

Rezultate ale grupului 2 (continuare):

Curriculum

 

FILIERA

DIDACTICĂ

Anul I

(900 ore)

(raport specialitate (dublă spec.) / pregătire didactică: 80% -  20%)

 

 

Semestrul I

 

  • Din totalul de 20% pregătire didactică:
    • 2/3 parte teoretică: pedagogie; psihologie; docimologie; didactică
    • 1/3 parte practică: asistenţe la clasă; asistenţe la activităţi extracurriculare

Semestrul II

Vacanţa de vară

Animatori tabere şcolare

Voluntariat

Anul II

(70% -  30%)

 

 

Semestrul I

 

  • Din totalul de 30% pregătire didactică:
    • 1/2 parte teoretică: metodică; metode interactive de predare; inteligenţă emoţională; maagementul timpului; managementul conflictelor
    • 1/2 parte practică: proiectare didactică; asistenţă la clasă; asistenţe la activităţi extracurriculare

Semestrul II

Vacanţa de vară

Voluntariat: case de copii; învăţământ special; penitenciare / şcoli de corecţie

Anul III

(60% -  40%)

 

 

Semestrul I

 

 

 

  • Din totalul de 40% pregătire didactică:
    • 1/3 parte teoretică: lucrul cu manualul; elaborare teste de evaluare; folosirea aparaturii didactice; IT; AEL; marketing educaţional; lucru cu părinţii şi comunitatea
    • 2/3 parte practică: interasistenţe; proiectare didactică; predare

Semestrul II

Vacanţa de vară

Licenţa (cu parte practică de predare)

 

Note:

  1. Prevedem examen de testare a aptitudinilor de viitor dascăl, desfăşurat pe timpul clasei a XII-a
  2. Filiera didactică include puncte de intrare-ieşire în / din sistem

 

DECLARAŢIA DE DUMINICĂ

Închei cu cea am început – ancora textului de faţă::

“Numărul de disciplinelor la clasele a XI-a şi a XII-a va fi micşorat de la 14 la ‘opt-nouă’, pentru ca elevii să se poată pregăti pentru bacalaureat. [...] În anul în care există examene importante, gradul de încărcare al elevului ar trebui să fie mai mic”.

RP dixit!...

A duce proiectul ce va schimba în fapt paradigma Educaţiei în derizoriul inferenţei infantile “mai puţine discipline într-a XI şi a XII-a, deci mai mult timp de pregătire pentru bac” este o insultă la adresa discernământului elevilor, părinţilor şi profesorilor, dar, mai ales, la adresa capacităţii societăţii româneşti de a înţelege complet şi a-şi asuma până la capăt schimbarea paradigmei Educaţiei. O astfel de relaţie de cauzalitate şchioapă poate fi emisă doar de o minte simplă rău de tot. Contraargumentul e imediat: dacă elevii parcurg în fiecare semestru 8-9 discipline, croite cu cap şi preocupare reală ca ei să le înveţe pe bune, eu dau în scris că pregătirea serioasă le va cere acestora un timp cel puţin comparabil cu cel alocat fuşeririi superficiale a 15-18, dacă nu cumva poate chiar mai mult timp de studiu. În acelaşi timp, enunţul pueril induce percepţia unei abordări cârpite, neprofesioniste, triviale, nedemne de un ministru al Educaţiei care se respectă pe sine ca profesionist, şi care are ca obligaţie de prim rang în fişa sa de post gândirea strategică şi viziunea pe măsură cu privire la transformările de sistem necesare şi corelaţiile strategice dintre acestea. Enunţul, din puţul unei gândiri cam meschine în fondul său, nu serveşte deloc consolidării Conversaţiei reale despre Educaţiei, riscând contrariul.

 

Drept pentru care vă invit să punem în discuţia publică întreg tabloul strategic al descentralizării curriculare reale, cu toate proiectele conexe, din care am detaliat acum două cu implicaţii directe: cariera didactică şi, respectiv, formarea pe filiera didactică. 

Altminteri, total de acord şi cu acest enunţ RP, care începe să aducă a timidă ieşire din negare: "Este un proces complicat (noua arhitectură curriculară - M.S.), pentru că asta înseamnă o reformă structurală a programelor şcolare, dar o vom face. Pentru un astfel demers, ai nevoie de trei-patru ani. (... ) Trebuie reaşezate disciplinele".

 

Da, chiar aşa e, iar cale de mijloc nu aveţi, domnule RP. Ori faceţi curajos ce aveţi de făcut, ori plecaţi acasă.