Studenţii români nu sunt dispuşi să se îndatoreze la stat pentru a-şi continua studiile. Ce spun experţii despre creditele pe care guvernul vrea să le dea tinerilor

Studenţii români nu sunt dispuşi să se îndatoreze la stat pentru a-şi continua studiile. Ce spun experţii despre creditele pe care guvernul vrea să le dea tinerilor

FOTO Shutterstock

Guvernul a anunţat recent că, în curând, vor fi aprobate programele „Student Invest“ şi „Family Start“, care vor cuprinde credite garantate de stat pentru studii, nunţi şi botezuri, dar şi pentru achiziţia de maşini. Posibilii beneficiari nu văd cu ochi buni oferta guvernanţilor, în timp ce experţii financiari şi cei din educaţie laudă iniţiativa de a-i ajuta pe studenţi să-şi termine studiile.

Guvernul lucrează la un proiect de lege care să le permită studenţilor să contracteze credite garantate de stat în valoare de 10.000 de euro pentru studii. „Vor fi eligibile cheltuieli referitoare la educaţie în special, participare la cursuri, la anumite competiţii internaţionale, achiziţia de cărţi. Iar pentru tineri 15.000 de euro, ca şi eligibilitate sunt diferite cheltuieli, plata chiriei, creşă, grădiniţă, after school, dar şi anumite evenimente personale. S-a vorbit despre cununii şi alte evenimente”, a explicat ministrul Familiei, Gabriela Firea. Iniţiativa a fost lăudată de experţii financiari şi de cei în educaţie, însă studenţii sunt reticenţi în a alege să împrumute bani de la stat.

Au nevoie de resurse pentru a-şi finaliza studiile

Ministrul Familiei a precizat că diferenţa dintre aceste credite şi un credit obişnuit de consum, care poate fi contractat acum de la o bancă privată, este în primul rând garanţia statului. „Nu se cere dovada unor venituri, nu se pune gaj pe o anumită proprietate, deci sunt favorabile tinerilor şi sunt asemenea celor pe care noi le cunoaştem, dar din păcate, doar din literatura de specialitate sau din filme“, a spus Firea.

Analistul financiar Dragoş Nichifor subliniază la rândul lui că acest credit reprezintă o „garanţie suplimentară a statului, prin care solicitanţii vor putea obţine finanţare fără să aibă venit. Va fi un acces uşor”. „Dacă banca nu poate recupera banii de la creditor, se va îndrepta către fondul de garantare care va face posibilă restituirea sumei, iar după, statul se va război cu studentul în timp pentru a-l presa să restitue banii”, a explicat acesta pentru „Adevărul”.
 
Şi expertul în Educaţie Marian Staş este de părere că proiectul este unul bun pentru că sprijină studenţii şi îi responsabilizează. El arată că este un lucru probat faptul că studenţii din România au nevoie de resurse pentru a putea să finalizeze studiile universitare. „Proiectul va încuraja tinerii să se angajeze şi să achite creditul în 10-15 ani, într-un orizont care să nu preseze studentul, scopul fiind să-l sprijine, nu să-l blocheze”, a menţionat acesta.
 
Orice sursă de finanţare uşoară nu are cum să facă rău, mai susţine şi Dragoş Nichifor. „Finanţarea în sistemul educaţional din România ar trebui să fie un deliberant principal şi prin faptul că putem ajuta persoane care vor să-şi continue studiile sau să facă studii suplimentare, proiectul este o iniţiativă foarte bună”, argumentează expertul.

De asemenea, el vorbeşte de o problemă pe care ar putea să o întâmpine implementarea proiectului, respectiv cea a păcălirii sistemului şi consideră că studenţii ar trebui să fie urmăriţi din punct de vedere educaţional.

„Proiectul nu va fi relevant pentru tinerii care provin din famiili cu bani, dar va fi important pentru nişa de studenţi care ar avea nevoie de un ajutor financiar pentru aşi continua studiile şi a-şi îndeplini visurile”.

Ce spun studenţii

Studenţii însă privesc cu scepticism propunerea guvernanţilor.

Elena Guşă, preşedinta Asociaţiei Studenţilor la Comunicare din cadrul Universităţii Bucureşti, recunoaşte că proiectul este o iniţiativă bună, mai ales pentru studenţii care nu au o situaţie financiară excelentă, şi chiar precizează că în alte ţări europene aceste credite sunt o normalitate, dar este de părere că în România „tinerii nu au educaţie financiară şi, real vorbind, nu cred că cineva proaspăt ieşit de pe băncile liceului va apela la un astfel de credit. Tocmai pentru că e o responsabilitate mare”.

O altă studentă la Universitatea Bucureşti, Panait Raluca, vede o problemă în faptul că nu se cer adeverinţe de venit. „Statul nu are garanţia că tânărul chiar are nevoie de acea sumă de bani şi că o va folosi în scopuri educative”, spune tânăra.

La rândul lui, Ciprian, student la Universitatea Bucureşti, nu vede o soluţie în aceste credite „deoarece acestea atrag datorii şi alte poveri pe care tot studentul trebuie să le ducă”.

„Creditele pentru studenţi sunt o formă de a mercantiliza educaţia, tot în detrimentul presupuşilor beneficiari. Ideea de bază urmăreşte tot profitul statului de pe urma naivităţii studenţilor. Anii de pandemie ne-au dovedit multora că am fost nesăbuiţi în speranţa că putem munci cu normă întreagă (pentru a ne permite o chirie lunară) şi, concomitent, să ne dedicăm cu sârguinţă studiilor fără să avem de suferit din punct de vedere psihic. Orice fel de credit atrage după sine datorii, alte poveri pe care tot bietul student le ia în cârcă; la nivel preuniversitar, educaţia financiară nu se face nici pe departe îndeajuns de riguros şi de mult pentru a pregăti studenţii să intre într-un angajament de tipul creditelor”, a conchis studentul.

În plus, el susţine că „statul ne aruncă o momeală îndeajuns de apetisantă în speranţa că nu-i vedem adevărata natură, aşa că aşteaptă vicleneşte să vadă ce şi câţi creduli îi vor pica în plasă numai pentru a mai face o urmă, orişicât de mică, de profit”.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările