Politrucii din fruntea Educaţiei: cum otrăvesc profesorii cu carnet de partid şcoala românească

FOTO: vivafm.ro

Jumătate dintre inspectorii şcolari generali sunt afiliaţi politic. Sunt fie membri în Consiliile Locale, lideri de organizaţii teritoriale de partid sau foşti candidaţi pe listele de alegeri parlamentare, atrag atenţia experţii în Educaţie care condamnă dur faptul că politicienii sunt cei care ţin frâiele în Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ) instituţii care trebuie să verifice calitatea învăţământului şi eventualele nereguli.

Specialiştii în Educaţie cer desfiinţarea inspectoratelor. Solicitarea a fost făcută nu demult şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Concret, din cei 42 de inspectori şcolari judeţeni, 18 sunt membri PSD, doi fac parte din PNL iar unul este membru ALDE. Spre exemplu, în Bucureşti, Ioana Mihaela Neacşu - PSD ocupă în prezent funcţia de inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Bucureşti. Ioana Neacşu a intrat în politică în 2008, când reuşit să ocupe atât funcţia de director al liceului teoretic Grigore Moisil din Capitală, cât şi un loc în Consiliul local al Primăriei sectorului 6, unde a stat preţ de două mandate. 

Şi în Giurgiu, inspectoratul şcolar judeţean este condus de un membru PSD, Mirela Delea, cercetată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru incompatibilitate între statutul de membru de partid şi funcţia de director de şcoală. „Aceasta nu a respectat dispoziţiile art. 257 din Legea Educaţiei, potrivit cărora Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional”, conform comunicatului ANI. 

În Dâmboviţa, din aprilie 2019, şeful interimar al ISJ Dâmboviţa este Luminiţa Preda, PSD. Profesoara Luminiţa Preda a fost numită la conducerea ISJ Dâmboviţa, de către ministrul Educaţiei după încetarea mandatului profesorului Sorin Ion, PNL. Preda a mai ocupat funcţia de inspector general şcolar în perioada 2012 – 2015. În 2012, aceasta era acuzată că face campanie electorală pentru Uniunea Social-Liberală (USL) şi că ar fi constrâns directorii de şcoli să strângă semnături în acest sens.  

Politizarea, „crucea” Educaţiei

„Chiar dacă se organizează concursuri pentru funcţia de inspector, nu se înscrie nimeni”, se plâng dascălii. Şi pentru că nu se înscrie nimeni, inspectorul general este numit de mai marii de la minister. „Cred că ISJ-urile ar trebui desfiinţate. Nu au niciun rol în facilitarea raportului dintre şcoală şi Minister. An de an, e aceeaşi poveste. Inspectorii sunt numiţi în funcţie de numărul de voturi pe care partidul respectiv îl câştigă la alegeri. Şi mulţi directori de şcoală sunt numiţi politic şi nu în funcţie de competenţele lor”, consideră Steluţa Slate, profesoară în municipiu Giurgiu. 

„Inspectorii generali nu sunt simpatizanţi indirecţi ai unui anume partid politic, ci membri de partid, cu carnet în regulă, care donează sume mari către partid”, atrage atenţia şi profesorul de matematică Sorin Borodi, din Dej. Acesta este cazul şefului de la ISJ Cluj, Valentin Cuibus, care este o sursă de finanţare viabilă pentru PSD, donaţiile sale fiind consemnate şi în Monitorul Oficial.  „Cuibus are 5 imobile şi trei terenuri, conduce un Jeep Compass. Totodată, se implică şi în proiecte POSDRU, din care doar în anul 2015 au “ieşit” 90.000 lei. Cuibus a donat în contul PSD, în 2009, suma de 15.000 lei, pe când salariul minim în România era 600 lei. Tot atunci a mai donat, în contul alianţei PSD-PC, suma de 27.500 lei. În 2012 a donat 17.670 lei în contul PSD, iar în 2014, suma de 9.70”, mai arată Borodi.  

Destabilizarea unui sistem clientelar

Şi astfel Inspectoratele Şcolare au devenit adevărate birouri de sesizări şi reclamaţii pentru tot ce mişcă în şcoli, subliniază expertul în Educaţie, Marian Staş, care este de părere că o posibilă soluţie ar fi crearea unui registru al furnizorilor de inspecţie şcolară şi instituţională, independente de Ministerul Educaţiei Naţionale deoarece „inspectoratele şcolare constituie, în fapt, obstacolul principal în calea descentralizării reale a învăţământului preuniversitar, deoarece au o subordonare eronată, sub MEN, care hotărăşte soarta a tot ce mişcă în inspectorate, ceea ce este contrar principiului independenţei inspecţiei şi auditului”. 

Interesul politic, ”mână în mână” cu inerţia sistemului 

Desfiinţarea inspectoratelor şcolare a fost propusă şi de grupul de experţi care a lucrat în 2015 elaborarea noii legi a Educaţiei, iar anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat direct PSD-ul de politizarea Educaţiei şi a declarat că „inspectoratele şcolare trebuie desfiinţate”. „Inspectoratele şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti. Dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, pur şi simplu este o minune. PSD-ul este eminamente politizatorul sistemului de educaţie”, declara preşedintele Iohannis.

La rândul lor, specialiştii în Educaţie aşteaptă veşti despre concursul care trebuia deja organizat. „După efortul din anii 2015 şi 2016, de profesionalizare, nu vine nicio veste despre noul concurs pentru poziţiile de inspectori şcolari generali. Din observaţiile noastre, în anumite cazuri, concursul asigură o formă de independenţă politică - nu mai eşti la mâna ministerului care te poate schimba peste noapte”, a precizat preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu. 

Şi profesorii stau în aşteptare. „Doamna ministru Ecaterina Andronescu, în curând expiră mandatele inspectorilor generali şi până acum n-a apărut o nouă metodologie de concurs. Ce să înţelegem: Reveniţi la numirile politice ignorând, bineînţeles, meritocraţia?”, se întreabă profesorul Cătălin Osiceanu. 

În replică, ministrul Educaţiei a declarat că altele sunt priorităţile în Educaţie, în momentul de faţă. „Vom face o analiză. Întâi să terminăm cu pregătirea pentru ce urmează: testele, evaluările şi apoi ne ocupăm şi de inspectori. Eu cred că acum, spre sfârşitul anului şcolar, trebuie să avem stabilitate, să ne ocupăm de examenele de final de an şcolar”. Până nu se termină Bacalaureatul, nu cred că este cazul să organizăm examene de genul acesta. Cele mai importante examene sunt cele de sfârşit de an”, a spus Andronescu pentru „Adevărul”. 

De câte ori au mai fost desfiinţate inspectoratele

În anul 2005, conducerea Ministerului Educaţiei anunţa o reformă de amploare în învăţământul preuniversitar. Printre priorităţile lui Mircea Miclea, cel care ocupa atunci fotoliul de la Educaţie, se număra şi desfiinţarea inspectoratelor şcolare judeţene şi înlocuirea lor cu „unităţi de consiliere pentru profesori”. Mircea Miclea n-a mai apucat să-şi ducă planurile la bun sfârşit pentru că a demisionat.

Câţiva ani mai târziu, în iulie 2011, problema inspectoratelor şcolare au apărut din nou în discuţie. De această dată, în comisia coaliţiei de guvernare de la acea vreme, care analiza soluţiile pentru reorganizarea administrativ-teritorială, şi care a pus pe hârtie atribuţiile şi dimensionarea instituţiilor deconcentrate. Patru ani mai târziu, deputatul independent Cornel Comşa a depus la Parlament, o iniţiativă legislativă ce prevedea desfiinţarea inspectoratelor şcolare.

 „Descentralizarea în domeniul educaţiei este absolut necesară pentru a da putere şcolilor să ia decizii şi comunităţii locale să se implice cu adevărat şi a fost cuprinsă în strategia de descentralizare, realizată de Guvern, în 2006. Vreau să pornesc o dezbatere reală pe acest subiect, iar primul pas este să oferim o formă şi un cadru instituţional, iar Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor va trebui să-şi asume acest rol”, a explicat Cornel Comşa, iniţiatorul proiectului legislativ. Proiectul de lege a trecut tacit de Camera Deputaţilor, iar Senatul, camera decizională, l-a respins.