Distrugerea şcolilor profesionale costă România 2 miliarde de euro pe an

Distrugerea şcolilor profesionale costă România 2 miliarde de euro pe an

Elevii înscrişi în învăţământul profesional reprezintă 2,5% din totalul elevilor Foto: Adevărul

Statul român pierde, în fiecare an, 2 miliarde de euro din cauză că nu integrează tinerii pe piaţa muncii. Asta în condiţiile în care unul din şase tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani (376.000 de persoane) nu sunt elevi sau studenţi şi nici nu lucrează. Cel puţin aşa arată datele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, care mai afirmă că soluţia la problemă este dezvoltarea învăţământului profesional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tot Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană arată că, anul trecut, din 140.000 de absolvenţi de liceu numai 111.544 au participat la examenul de Bacalaureat, iar dintre aceştia doar 86.818 l-au promovat. Toate în timp ce, numai 19.400 de tineri au absolvit învăţământul profesional (sau dual) şi doar 2,5% din totalul populaţiei şcolare (90.200) era înscrisă într-o formă de învăţământ de tip profesional. De altfel, acesta este nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare, potrivit statisticilor INS.

Secretul economiei germane se bazează pe învăţământul profesional 

La polul opus, „învăţământul profesional-dual reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de succes ai economiei germane, la nivel mondial“, după cum susţine Ambasada Germaniei la Bucureşti, care susţine implementarea unui sistem de învăţământ profesional dual similar şi în ţara noastră.  Şi nici nu este de mirare această luare de poziţie, având în vedere că 70% din tinerii germani ai unei generaţii sunt absolvenţi de învăţământ dual. Iar dintre aceştia, 89% sunt angajaţi de către companii imediat după terminarea studiilor.

Acest lucru îl confirmă şi unul dintre absolvenţii şcolii profesionale Kronstadt din Braşov, organizată după modelul german. „Pentru elevi, Şcoala Profesională în sistem dual reprezintă o şansă de a se dezvolta pe toate planurile şi de a dobândi o experienţă vastă în domeniul lor de pregătire. Beneficiile vin mai ales la sfârşit, atunci când primesc o ofertă de angajare şi pot evolua în carieră”, spune Alexandru Săgeţeanu.

Mediul de afaceri susţine dezvoltarea învăţământului profesional-dual

La rândul lor, reprezentanţii mediului de afaceri susţin că statul român ar trebui să dezvolte învăţământul profesional-dual pentru că angajatorii duc o lipsă majoră de forţă de muncă calificată. „Angajatorii au foarte mare nevoie de absolvenţii unor astfel de instituţii de învăţământ. Deficitul forţei de muncă este major, mai ales în domeniile pentru care te pregătesc aceste şcoli. Mai cu seamă, vorbim de meserii precum sudor, zidar, mecanic, lăcătuş sau de oameni din alte zone de lucru precum servicii sau turism (ospătar, bucătar, barman, recepţioner, cameristă etc.). De pildă, angajatorii din turism se plâng că au cel mai mare deficit de forţă de muncă din ultimii 28 de ani“, a explicat pentru „Adevărul“ Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

De altfel, cifrele transmise de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană arată că sistemul de învăţământ profesional, respectiv cel dual, nu acoperă nevoia angajatorilor. Concret, în cazul învăţământului profesional numărul de locuri cerute de angajatori în şcoli a fost de 45.036, iar numărul de locuri realizat a fost de 27.909. Situaţia este similară şi în privinţa învăţământului dual: 6.146 de locuri solicitate versus 4.244 de locuri existente în şcoli.

Adrian Hatos, profesor universitar doctor la Departamentul de Sociologie-Asistenţă Socială al Universităţii din Oradea, punctează că este mai rentabil să reformăm şcolile actuale în acord cu cerinţele angajatorilor, în loc să construim altele. „Nu poţi cere celor care urmează să fie reformaţi să se reformeze singuri, dar nici nu pare a fi o modalitate eficientă de utilizare a resurselor înfiinţarea unei reţele paralele de şcoli profesionale. Cele existente trebuie transformate astfel încât să aibă un impact multiplicativ în economiile locale. Doar în cazul în care restructurarea se dovedeşte prea costisitoare e recomandabilă soluţia încurajării dezvoltării unei reţele alternative de şcoli profesionale care, astfel, în scurtă vreme va face irelevante structurile vechi“, explică specialistul.

La rândul lor, reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană afirmă că Ministerul Educaţiei ar trebui să ofere mai multă flexibilitate şcolilor în vederea stabilirii unei curricule în funcţie de nevoile comunităţii formată din elevii şi angajatorii dintr-o anumită zonă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: