Până acum răspunsul este nu.

Iată declaraţia completă preşedintelui Iohannis:

“Românii aşteaptă instituţii publice performante, cu funcţionari integri, profesionişti, oneşti şi deschişi, infrastructură de transport modernă, spitale sigure şi bine dotate, şcoli în care să-şi ducă în siguranţă copiii şi unde aceştia să primească o educaţie la cele mai înalte standard“. Conform relatărilor de presă preşedintele a fost huiduit când a rostit această frază, semn că românii s-au săturat de vorbe şi vor acum faptele pentru care au votat masiv la alegerile prezidenţiale pentru preşedintele Iohannis.

Am tot scris, dar mă văd obligat să reiau urgenţele care stau pe masa ministrului Educaţiei, încă nerezolvate.

Schimbarea planurilor cadru şi adaptarea programelor şcolare

Până în luna martie, când se face încadrarea profesorilor pentru anul şcolar viitor, trebuie realizată această acţiune de amploare şi dificilă. Este vorba de reducerea planurilor cadru la 20, 25, 30 ore/săptămână, la primar gimnaziu şi liceu, conform legii recent promulgate. Pentru clasa a VII-a, de exemplu, înseamnă o reducere de 9 ore, de la 34 la 25.

Această operaţiune este absolut necesară. O lege se aplică integral, nu se pilotează sau se amână. De altfel, prorogarea acestei legi înseamnă un atentat la sănătatea fizică şi psihică a elevilor. Sau, în cazul în care există şcoli şi profesori care nu ţin elevii 7 ore pe zi la şcoală, dar încasează salarii pentru orele neefectuate, înseamnă furt din buzunarele contribuabililor, care plătesc aceste ore.

Reiau declaraţia unui medic neurolog:

Fiica mea, elevă în clasa a V-a , petrece pe scaun 12-13 ore (6 la scoala- în bănci neergonomice, 3 dimineaţa înainte de şcoală şi încă 2-3 seara, până la 10) , altfel nu termină temele. Ghiozdanul are între 5-7 kg ( ea are 27 kg). Nu are timp de activităţi recreative sau vocaţionale. Plânge că urăşte şcoala. Psihiatrul de copii a diagnosticat-o cu "Tulburare anxioasă generalizată cu atacuri de panică" cu recomandare de terapie medicamentoasă şi psihoterapie!” 

Această declaraţie (există şi alte luări de poziţie în temă), ilustrează de ce neaplicare legii înseamnă un atentat la sănătatea fizică şi psihică a elevilor.

Odată ca reducerea numărului de ore din planurile cadru trebuie adaptate şi programele şcolare, pentru ca actualele programe nu încap în planurile cadru reduse. Şi licitaţiile pentru manuale fac urgent necesare aceste operaţii de ajustare a programelor şcolare, editorii de manuale trebuie să ştie ce anume pun în operă. Nimic până în prezent. Pentru a nu fi acuzat că doar critic: am trimis ministerului propuneri pentru rezolvarea acestor probleme, o parte dintre acestea sunt şi în articole anterioare.

Au trecut două luni, termenul de 1 martie este aproape, şi ministerul Educaţiei nu rezolvă problema. Îşi demonstrează impotenţa de a duce la îndeplinire o lege pe larg dezbătută şi promulgată de preşedintele Iohannis.

Consecinţele rezultatelor la  testele PISA

Am fost averitizaţi de către dna ministru Anisie, în urma rezultatelor catastrofale înregistrate de România la testele PISA (un ruşinos ultim  loc în Europa), că se constituie un grup de lucru care să analizeze cauzele acestor rezultate şi să propună soluţii. N-am mai auzit nimic de acel grup de lucru. Din cine este format, ce a realizat până în prezent, unde punem trimite propuneri de soluţionarea a cauzelor care au dus la acest rezultat. Nimic. Personal nu cred că există şi funcţionează un astfel de grup de lucru. Rezolvarea constă în schimbarea arhitecturii curriculare, care nu cuprinde dimensiunile aplicativ-practică, transdisciplinară şi cea generatoare de învăţare continuă.

Depolitizarea învăţământului

De 30 de ani aşteptăm depolitizarea învăţământului şi nici acum nu se întrevede vreo soluţie. Până şi sindicatele şi-au pus mâinile în cap în faţa impotenţei conducerii educaţiei. Iată ce declară Simion Hăncescu:

“Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că a sosit momentul să se pună capăt acestui flagel care a adus mult rău educaţiei şi anume, politizarea funcţiilor de conducere”. “Politicul a căpuşat sistemul public, lovind chiar în zone de interes naţional, cum ar fi sistemul de învăţământ”.

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a numit 17 Inspectori Şcolari Generali fără concurs transmis online, dintre membri PNL sau apropiaţi de PNL. Exact ca în vremea PSD. Scuza că nu există metodologie pentru concurs este puerilă: se rezolva în două zile. Ministrul ne-a anunţat că într-o săptămână va apare metodologia în dezbatere publică. (În 12 ianuarie: „Săptămâna viitoare punem în dezbatere metodologia de concurs pentru funcţiile de inspectori şcolari generali şi adjuncţi. Vor fi examene supravegheate audio-video”).

A văzut-o cineva? Eu nu! Dacă urmează şi numirile de directori în acelaşi stil, fără concurs, doar pe bază de carnete de partid, să nu mai aud că PNL este altfel decât PSD. Că nu e!

  Revenirea la cadrul legislativ dat de Legea 1/2011

  Trebuie urgent revăzută legislaţia pentru educaţie, pentru că Legea 1/2011, Legea Miclea-Funeriu, a fost schimonosită cu 64 de OUG-uri şi schimbări legislative. Este foarte greu să te descurci cu actualul cadru legislativ, pentru că nu mai există coerenţă între prevederi. N-am auzit de vreo comisie de specialişti care să revadă legislaţia, să elimine ce este de eliminat, şi să îmbunătăţească ce este de revizuit, de exemplu arhitectura instituţională. Dacă tot amânăm aşa urgenţele, începem anul şcolar tot cu vechea legislaţie.

  Ce facem cu învăţământul profesional?

  Şi ministrul spune că trebuie impulsionat învăţământul profesional, dar a eliminat condiţia mediei 5 la intrarea la liceu. Elevi fără să ştie cele patru operaţii aritmetice, vor învăţa, mulţumită dnei ministru, integrale, derivate, Binomul lui Newton, fizică cuantică, teorie literară. Şi nu vor lua Bacalaureatul. Avem licee tehnice cu zero promovare la Bacalaureat, care pot fi transformate în şcoli profesionale. Învăţământul dual poate fi impulsionat dacă patronii primesc beneficii fiscale pentru implicarea în învăţământul dual. Bursele elevilor de la învăţământul profesional ar trebui să devine extrem de atractive. În fine, în Germania se desparte din clasa a V-a filiera teoretică de cea profesională, iar 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale.

  Iată un bilanţ al învăţământului românesc, de la care trebuie pornit când dorim să reparăm ce este de reparat

  

1.     România ester ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la testele PISA;

2.     În World University Rankings QS, România este prezentă în Top 1000 doar  cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+;

3.     44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;

4.     47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;

5.     Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale,  promovează examenele naţionale;

6.     Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;

7.     Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;

8.     Avem 18-20% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu abandonul este de 27%;

9.     Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,2 milioane elevi;

10. 200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;

11. Doar 20% dintre elevi sunt la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%;

12. Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor. Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;

13. Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor;

14. Nu avem un cadru legislativ limpede şi util educării şi formării profesionale a tinerilor.

De aici trebuie pornit. Nu spun că este uşor, dar să nu ai o viziune clară asupra ce ai de făcut este la fel de grav cu a nu face ce trebuie acum.