De ce n-ar trebui interzise telefoanele în şcolile din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De
ce nu se pot interzice telefoanele în şcolile din România
De ce nu se pot interzice telefoanele în şcolile din România

Din septembrie copiii francezi sub 15 ani vor fi obligaţi să-şi lase smartphone-urile acasă. Dacă elevilor români li s-ar interzice să meargă cu telefoanele la şcoală ar fi mai greu de dovedit abuzurile, susţin experţii

 Elevii francezi sub 15 ani vor fi obligaţi din toamnă să-şi lase smartphone-urile şi dispozitivele inteligente acasă sau să le închidă cât timp sunt la şcoală. Cel puţin asta prevede o lege adoptată de Parlamentul francez care ar urma să fie aplicată din toamnă. O prevedere similară există şi în România, dar nu se aplică, afirmă specialiştii în Educaţie. Totodată, ei punctează că elevilor români nu ar trebui să li se ia telefoanele întrucât abuzurile din şcoli ar fi mai greu de dovedit.

Legea a stârnit controverse în Franţa

 „Ştim că astăzi există un fenomen de dependenţă în rândul tinerilor. Principalul nostru rol este de a proteja copiii şi adolescenţii. Este un rol fundamental al educaţiei“, a spus ministrul Educaţiei Jean-Michel Blanquer. Oficialul a adăugat că doar liceele ai căror elevi au minimum 15 ani vor putea alege dacă adoptă interdicţia telefoanelor pentru şcolari.

Legea îndeplineşte promisiunile de campanie ale preşedintelui Emmanuel Macron şi a trecut cu 62 de voturi. Unii parlamentari de dreapta şi de stânga s-au abţinut, susţinând că legea ar trebui schimbată. „Nu este o lege a secolului XXI în ochii noştri, ci o lege din epoca canalelor de ştiri şi a dezbaterilor binare", a declarat Alexis Corbière, un deputat din partidul de stânga, Unbowed France, şi fost profesor.

În ce măsură ar trebui să fie aplicată în România

Expertul în politici educaţionale la Societatea Academică din România (SAR), Alexandru Manda, aminteşte că la noi există deja o reglementare pentru interzicerea utilizării telefoanelor în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP).

„În timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor este interzisă utilizarea telefoanelor mobile. Prin excepţie, de la această prevedere este permisă utilizarea acestora în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă. Pe durata orelor de curs, telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate din sala de clasă, setate astfel încât să nu deranjeze procesul educativ“, prevede Articolul 197 (2) din ROFUIP.

Cadrul didactic se află în clasă pentru a preda, nu pentru a face pe poliţistul care păzeşte telefoanele.

De altfel, Alexandru Manda mai punctează că Regulamentul a fost adoptat fără a fi supus unei dezbateri publice, dar şi că în cele mai multe şcoli nu se aplică. „Ar însemna ca la fiecare curs să fie alocate câte 5 minute la început şi la sfârşit numai pentru depozitarea, respectiv recuperarea telefoanelor. În plus, profesorul ar trebui să aibă în grijă, la fiecare clasă, câte 20-30 de bunuri care nu îi aparţin. Este absurd. Cadrul didactic se află în clasă pentru a preda, nu pentru a face pe poliţistul care păzeşte telefoanele“, explică specialistul în politici educaţionale.

În plus, acesta punctează că, în absenţa telefoanelor, abuzurile care au loc în şcoli ar fi mult mai greu de dovedit. „Cele mai multe acte de violenţă la adresa elevilor şi alte abuzuri au ajuns în atenţia autorităţilor în urma publicării unor înregistrări video sau audio făcute cu telefonul de către elevi. Un exemplu reprezentativ este chiar cel cu profesorul de Religie din Sibiu, acuzat că se masturba la catedră. Cazul a ajuns să fie anchetat în urma unei filmări făcute cu telefonul de către o elevă. S-a întâmplat la scurt timp după ce a fost adoptată interdicţia cu telefoanele“, conchide Manda.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston, afirmă că cele două ţări prezintă realităţi diferite ale sistemului educaţional. Or, asta înseamnă că dacă o lege e adoptată în Franţa, chiar dacă este ţară occidentală, nu înseamnă neapărat că ar trebui să fie publicată şi în România.

„În primul rând, în Franţa fenomenul violenţelor nu este aşa mare. Acolo nu se aplică principiul «Bătaia e ruptă din rai», drept urmare elevului francez un telefon nu-i este într-atât de vital, precum unui elev român. Apoi, în Franţa nu ai clase supraaglomerate spre deosebire de ţara noastră. Una este să colectezi telefoanele din clase cu 15 copii, comparativ cu cele în care sunt şi 30 de elevi. În fine, cred că până la urmă un profesor cu vocaţie şi calificat poate să capteze atenţia elevilor, chiar dacă au telefoanele la ei“, subliniază Vlaston.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite