Viitorul muncii în România nu arată bine: „Vom pierde 1,7 de milioane de muncitori. Șase milioane riscă să rămână fără job”
0Institutul European din România prognozează o reducere a populației de aproximativ 2,5 milioane de persoane, dintre care 1,7 milioane - apte de muncă, până în 2040. În contextul unei digitalizări accelerate a economiei, în România doar 28% dintre români au competențe digitale de bază.
„Populația României, conform proiecțiilor Eurostat tinde să scadă semnificativ până în 2040, cu o reducere estimată de aproximativ 2,5 milioane de persoane”, se arată într-un studiu publicat zilele trecute, de Institutul European din România (IER), instituție publică cu personalitate juridică, care sprijină, prin activitățile desfășurate, formularea și aplicarea politicilor Guvernului care decurg din statutul României de stat membru al Uniunii Europene (UE). Scopul studiului a fost acela de a analiza viitorul muncii din România.
Această scădere este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de emigrarea continuă a populației tinere și active.
România, cea mai severă scădere a populației din UE
„Cele mai pesimiste scenarii sugerează o scădere și mai accentuată a populației, în lipsa unor politici de migrație eficace. În cadrul Uniunii Europene, România se numără printre țările care se vor confrunta cu cea mai severă scădere demografică, afectând astfel poziția sa economică și competitivitatea pe termen lung”, se mai arată în studiu.
Studiul analizează impactului schimbărilor demografice asupra viitorului pieței muncii din România, până în anul 2040, realizată în al doilea capitol, a pus în evidență, pe lângă declinul demografic, următoarele aspecte:
Îmbătrânirea demografică. „Până în 2040, vârsta mediană a populației va crește semnificativ, depășind media UE. Proporția tot mai mare a persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, față de populația activă, va conduce la o creștere a ratelor de dependență demografică. Aceasta va pune presiuni suplimentare asupra sistemelor de asistență socială și de pensii și va afecta negativ potențialul de creștere economică, în lipsa unor măsuri adecvate de stimulare a participării pe piața muncii”, arată studiul.
Ratele de dependență și disparitățile regionale. „Rata de dependență economică, conform proiecțiilor Eurostat tinde să crească considerabil până în 2040, atât la nivel național, cât și la nivel european. În România, aceste rate de dependență sunt relativ mai mici decât media UE, dar tendința de creștere este evidentă. Există disparități semnificative între diferitele județe ale țării, unele regiuni urbane fiind mai diversificate economic. Spre exemplu, județele Cluj și Timiș au rate de dependență mai scăzute, în timp ce județele monoindustriale și predominant rurale, precum Teleorman și Vâlcea, se confruntă cu rate de dependență ridicate și provocări economice și sociale majore”, arată sursa citată.
Impactul factorilor exogeni. „Factorii exogeni aleatorii, cum ar fi pandemia Covid-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au avut un impact perturbator asupra comportamentelor demografice și de migrație. Aceste evenimente au accelerat unele tendințe negative, cum ar fi scăderea speranței de viață și modificarea fluxurilor de migrație, influențând astfel pe termen scurt și lung structura populației”, arată studiul.
Efectele cumulate ale scăderii pronunțate a populație totale (chiar în cazul celui mai optimist scenariu - cu sold nul al migrației), și tendința accentuată a îmbătrânirii acesteia, se vor reflecta atât în ceea ce privește resursele de muncă disponibile, cât și în ceea ce privește productivitatea acestora, arată IER.
Conform previziunilor Eurostat populația în vârstă de muncă (20-64 ani) va scădea până în anul 2040 cu cca. 1,7 milioane de persoane, ceea ce înseamnă o reducere cu cca. 15,4%.11 În UE, această scădere va fi de numai 6,4%. Proporția populației în vârstă de muncă, 20-64 ani, în populația totală, va reprezenta cca. 54,9% atât în România, cât și în UE, arată sursa citată.
„Populația activă a României este proiectată să scadă cu cca. 15%, pe baza scăderii populației în vârstă de muncă și a menținerii constante a ratei de activitate, la o valoare de cca. 72,4%, mult sub cea înregistrată în UE (81,5%)”, concluzionează studiul amintit.
Viitorul muncii în 2040: mai puțini oameni, mai multă tehnologie
Studiu publicat de Institutul European din România a fost comentat de specialiștii de la Hacking Work, primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori.
„Ce joburi vor dispărea, care vor apărea și cum ne pregătim pentru o piață a muncii aflată la intersecția dintre criza demografică și explozia tehnologică? Într-o Românie în care populația activă scade rapid, iar competențele digitale sunt încă rare, viitorul muncii în anul 2040 va depinde de capacitatea noastră de a ne adapta”, se arată într-un articol publicat pe blogul Hacking Work.
Estimările pentru anul 2040 sunt clare: vom avea cu aproximativ 1,7 milioane de persoane apte de muncă mai puțin decât acum, potrivit celui mai recent raport publicat de Institutul European din România.
La această situație contribuie scăderea numărului de nașteri, plecarea continuă a tinerilor în alte țări și creșterea rapidă a vârstei medii a populației. Efectele se văd deja – presiunea pe sistemele publice crește, iar potențialul nostru economic pe termen lung scade.
„În același timp, are loc o schimbare tehnologică globală, una în care riscăm să rămânem în urmă dacă nu ne adaptăm. Asta pentru că, la noi, doar 28% dintre oameni au abilități digitale de bază, și doar 9% au cunoștințe mai avansate. Ne dorim o economie digitală, dar fără oameni pregătiți, asta va rămâne greu de atins”, se arată în articol.
„Peste 6 milioane de români, indiferent de vârstă, vor trebui să învețe abilități digitale de bază”
Odată cu scăderea populației active, dar și cu digitalizarea, multe meserii vor dispărea. Cele mai afectate vor fi joburile repetitive, care nu cer calificări înalte și care pot fi automatizate ușor – din industrie, agricultură, transport sau administrație.
„În locul lor apar meserii noi: analiști de date, dezvoltatori software, specialiști în sustenabilitate, ingineri în energie regenerabilă, educatori digitali sau experți în inteligență artificială. Schimbarea nu este doar inevitabilă, ci deja vizibilă în noile industrii care se dezvoltă și în cerințele tot mai mari ale angajatorilor”, scrie autorul articolului, Cristian Halați.
Dar nu este vorba doar de tinerii care vor intra pe piața muncii.
„Până în 2040, pentru a rămâne activi economic, peste 6 milioane de români, indiferent de vârstă, vor trebui să învețe abilități digitale de bază. Recalificarea și învățarea continuă nu mai sunt un bonus, ci o necesitate. Asta va însemna un efort comun din partea statului, a angajatorilor și a sistemului educațional, pentru a crea un cadru eficient de învățare, adaptat cerințelor viitorului”, arată sursa citată.
„România ar putea ajunge să își tripleze venitul pe cap de locuitor până în 2040”
„Există și vești bune. Dacă vom lua deciziile corecte, România ar putea ajunge să își tripleze venitul pe cap de locuitor până în 2040”, scrie Halați.
Cum? „Prin investiții în educație, formare profesională, inovație și digitalizare. Prin atragerea de investiții și politici inteligente care reduc diferențele dintre județele dezvoltate și cele rămase în urmă. Această creștere este posibilă doar dacă toate regiunile sunt implicate în procesul de transformare economică, nu doar cele deja avantajate”, se arată în articol.
Regiuni precum București, Cluj sau Iași beneficiază deja de ecosisteme de inovație și educație, atrag investiții și oferă oportunități profesionale bune. În schimb, județe precum Vaslui, Teleorman sau Mehedinți se confruntă cu lipsa infrastructurii, a locurilor de muncă și a oamenilor calificați. Fără o strategie care să vizeze în mod direct aceste zone, România riscă să devină o țară cu două viteze.
„Investițiile în educație, digitalizare și infrastructură trebuie direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie, nu doar acolo unde profitul este imediat. Această echilibrare trebuie să devină o prioritate importantă, dacă ne dorim o Românie care evoluează uniform și sustenabil”, arată articolul citat.
„Tehnologia nu va înlocui oamenii, va schimba profilul acestora”
„Viitorul muncii nu înseamnă doar tehnologie și algoritmi. Da, tehnologia va continua să schimbe mult lumea muncii, dar nu va înlocui oamenii. Ceea ce se va schimba este profilul acestora. Vom avea nevoie de oameni care știu să se adapteze, care au acces la educație și care sunt sprijiniți să învețe și să evolueze. În centrul acestei schimbări trebuie să rămână accesul corect la educație, oportunități reale de a învăța o meserie nouă și sprijin pentru cei mai vulnerabili în fața schimbărilor”, scrie autorul.
Dincolo de inovație, adevărata provocare este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă – nici în orașe, nici în sate, nici în rândul celor mai în vârstă.
„Viitorul muncii în România nu se va întâmpla de la sine. El trebuie gândit, susținut și construit prin politici bine puse la punct, investiții strategice și o viziune pe termen lung. Nu mai este vorba doar despre economie, ci despre echilibru social, bunăstare individuală și capacitatea unei societăți întregi de a merge mai departe fără a-și lăsa oamenii în urmă”, a concluzionat analiza.
Se încarcă comentariile...
