VIDEO Vosganian: Miliardarul Carlos Slim, interesat de sectorul telecom şi de tabla românească
0
Economia va creşte cu 2,2-2,4% în acest an dacă avem un an agricol bun, a declarat, la Adevărul Live, Varujan Vosganian, ministrul Economiei.
Aurul nu e precum castraveţii
Aurul nu este precum castraveţii. E ca o conservă. Eu nu pot să mă pronunţ în privinţa efectelor economice până când cineva competent nu îşi asumă problemele de mediu şi că tehnologiile sunt benigne. Altfel, aurul poate să stea în conservă, că nu se strică.
Sunt un mega-director al industriei de stat
Eu nu sunt doar ministrul Oltchimului, eu vreau să fiu ministrul lui Arcelor, şi al Dacia. Nu vreau să stau să dau telefoane pentru că acum Cupru Min nu poate achiziţiona combustibil pe legea achiziţiilor publice, sau cu Salrom că are nu ştiu ce contract cu Uzinele Govora.
Eu vreau să fac pactul oţelului, nu să mă ocup de diverse companii de stat aflate în diverse stadii de necroză.
Relu Fenechiu şi Donitz
Procurorii cer 15 ani de închisoare pentru Relu Fenechiu pentru că a vândut transformatoare vechi, pe când Donitz a primit 10 ani de închisoare pentru că era ultimul conducător al Reich-ului.
Orice consultare privind CFR Marfă e binevenită
Orice consultare e binevenită, eu mă voi duce la comisiile parlamentare să informez despre stadiul privatizării la Oltchim şi Cupru Min.
Terenurile Romaero vor fi separate
Am luat decizia de privatizare a industriei aeronautice, adică Romaero, IAR Ghimbav şi Avioane Craiova. Am cerut la OPSPI separarea funciară astfel încât atunci când privatizăm Romaero să vindem Romaero, nu şi terenurile aferente. De asta trebuie să vindem cuiva care se obligă să păstreze obligaţiile de securitate, pentru că trebuie să repare flotila.
Ofertă pentru Aversa
Până la finele lunii august am putea ajunge la o înţelegere până la sfârşitul lunii august. Am pus condiţia ca producţia să fie delocalizată iar cine vrea să facă mall-uri, să facă. Dar trebuie să continue producţia.
Vrem un complex Cupru Min-Remin-Moldomin
Statul vrea să reînvie industria cuprului, până acum concentratul de cupru se exportă. Am pus un minim de 6.900 de dolari pe tona de cupru pentru investitorul care va veni. S-au prezentat Glencore, o firmă mare dar care n-a putut îndeplini toate condiţiile, şi Trafigura, o altă firmă mare. Ne-am uitat pe documentele acesteia şi am constatat că aveau câteva mici probleme, aveau sediul trecut undeva într-un document, altul în alta, care lăsau loc de contestaţii pentru alţii.
Aşa că am convenit cu primul-ministru să prelungim procedura până în septembrie.
La Oltchim, 40% din capacitate nu a funcţionat niciodată
În cadrul combinatului Oltchim, 40% din capacitate - adică platforma Arpechim - nu a funcţionat niciodată. Producţia a crescut constant iar acum Oltchim negociază cu Piraeus, Banca Transilvania şi CEC o serie de credite. Din septembrie, cu o finanţare de 15 milioane de euro, Oltchim intră pe plus din septembrie.
Pierderea pe luna iulie este de doar 780.000 de euro.
FMI a scos Oltchim de pe agenda, socotesc că este certificatul faptului că am salvat Oltchim din punct de vedere tehnic şi guvernul şi-a îndeplinit angajamentele.
Investitorii interesaţi sunt în special din Asia Centrală, Africa de Nord, Rusia. Aceştia sunt în special de stat sau apropiaţi de stat. Toate aceste companii sunt jucători şi pe piaţa petrolului şi au o viziune integrată. Vom discuta din nou cu Petrom pentru Arpechim.
Oltchim este un uriaş, cu datorii şi mai mari, de 800 de milioane de euro. Oltchim 2 va avea peste 90% din platformă. Dacă reuşim asta, vom arăta că am depăşit criza de maturitate a clasei politice. Oltchim a înglobat în ea toate crizele tranziţiei de 20 de ani.
Suntem în consultări cu SOCAR şi KazMunaiGaz, o firmă rusă şi fondul Fortissimo au vizitat deja Oltchim, suntem în contacte şi cu o companie din Turcia şi una din Algeria.
Oltchim se judecă în perspectivă, avem acolo CET Govora, Uzinele Sodice, minele de sare. Avem datoria să salvăm combinatul, care este în primele cinci din Europa şi are o proprietate intelectuală şi brevete în valoare de 100 de milioane de euro.
Carlos Slim ar vrea tablă românească
La întâlnirea avută cu miliardarul Carlos Slim, acesta s-a arătat interesat de sectorul telecom, de furnizarea de cablu, dar şi tablă românească.
Negocieri pentru Krivoi Rog
În august va urma o întâlnire cu oficiali ucrainieni în privinţa combinatului de la Krivoi Rog. România are o factură neachitată de 800 de milioane de dolari, din care Ucraina recunoaşte mai puţin, dar tot e de ordinul sutelor de milioane. Acum ei ar dori să privatizeze combinatul, ceea ce înseamnă că e un bun moment pentru România să îşi recupereze o parte din bani. Oricât aş recupera, oricum voi fi acuzat că nu e bine.
Comerţul cu Mexic a crescut de patru ori
În ultimii ani, comerţul cu Mexic a crescut de patru ori. Dacă socotim ce importă Mexicul prin SUA de la noi, acolo exportăm componente auto, petroliere sau de electrotehnică. Putem să colaborăm cu Pemex, pentru o platformă petrolieră.
Putem merge acolo cu utilaj petrolier, cu industrie chimică. Ei şi-au arătat interesul pentru metalurgie şi telecomunicaţii. Există interes foarte mare al mediului economic de a participa la forumuri economice. La nivelul diplomaţiei economice am stat foarte prost până acum.
E foarte important ca miniştrii să ştie câteva limbi străine. Eu când am vorbit în Mexic spaniolă, altfel am fost primit.
Africa, o necunoscută
România are doar patru reprezentanţe comerciale, în nordul Africii, şi apoi până la Cape Town, nu mai avem nimic. Africa este pentru noi la fel de ncunoscută ca pe vremea lui Stanley şi Livingstone.
Vom deschide una la Dakar, alta la Jakarta, în Indonezia, dar şi în Mexic şi Brazilia.
Despre excedentul de cont curent
Varujan Vosganian: Faptul că România are excedent de cont curent nu este neapărat de bine, înseamnă că nu mai avem investiţii străine. Acestea aduceau tehnologie şi echipamente.
Despre exporturi şi fonduri europene
Faptul că exporturile României cresc iar situaţia absorbţiei fondurilor europene se îmbunătăţeşte are şi părţi mai puţin bune, pentru că nu se colectează TVA sau se înregistrează deficit între momentul realizării investiţiilor din fonduri UE şi momentul decontării fondurilor.
România are 75-80% din contracteele de export cu state din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că este sensibila la ceea ce se întâmplă în spaţiul comunitar.
Faţă de statele ca Marea Britanie, România are o problemă în plus: nu are finanţare internă disponibilă, astfel că state ca Marea Britanie îşi păstrează în continuare calificativul AAA, iar România începe să aibă probleme la un deficit de 4%.
Se încarcă comentariile...
