VIDEO Băncile „gri“, o industrie de 67.000 de miliarde de dolari

După falimentul Lehman Brothers, organizaţiile internaţionale de reglementare au limitat practicile de risc ale băncilor.

Industria bancară „din umbră“ a crescut la aproximativ 67.000 de miliarde de dolari, cu 6.000 de miliarde de dolari mai mult faţă de estimarea de anul trecut, potrivit celui mai recent raport al Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Instituţia arată că autorităţile de reglementare de la nivel mondial trebuie să aplice o supraveghere mai drastică asupra tranzacţiilor financiare care au ieşit din sfera controlului tradiţional.

Sistemul bancar „gri“ are în componenţă activităţi ale fondurilor pieţei financiare, asiguratorii monoline (societăţi de asigurare care preiau riscul de nerambursare a creditului) şi vehiculele de investiţii care nu înregistrează în bilanţ activităţile de finanţare.

Mărimea acestui sistem poate „crea riscuri sistemice“ şi „amplifica reacţiile pieţei în condiţii de lichiditate insuficientă“, este menţionat în raportul Consiliului pentru Stabilitate Financiară, care are la bază mai multe informaţii faţă de examinarea făcută anul trecut în acest sector.
 
Supraveghetorii sunt îngrijoraţi
 
„Trebuie aplicate o monitorizare corespunzătoare şi cadrele de reglementare pentru sistemul bancar din umbră, pentru a diminua dezvoltarea riscurilor“, este precizat în raportul citat de Bloomberg.

Organismele internaţionale de reglementare au limitat băncile în asumarea unui nivel ridicat de risc ca urmare a colapsului instituţiei bancare Lehman Brothers, după care s-a declanşat criza financiară mondială. De asemenea, reglementatorii sunt îngrijoraţi că instituţiile de creditare ar putea apela la instituţiile bancare „din umbră“ pentru a evita limitările impuse în sistemul bancar tradiţional.
 
Apar primele reguli
 
Michel Barnier, şeful serviciilor financiare al Uniunii Europene, proiectează să obţină fonduri de pe pieţele financiare într-un prim set de reguli pentru băncile „gri“ menite a intra în vigoare de anul viitor.

Potrivit Consiliului de Stabilitate Financiară, un grup pentru politica financiară mondială alcătuit din autorităţile de reglementare şi din băncile centrale, sectorul bancar „din umbră“ a crescut cu 41.000 de miliarde de dolari în perioada 2002-2011. Procentul de participaţie al Statelor Unite ale Americii a coborât de la 44%, nivel obţinut în 2005, la 35% în 2011, în timp ce participarea Marii Britanii şi a restului Europei a crescut.

Autorităţile de supraveghere consideră activităţile bancare ca fiind „gri“ pe acelea care permit băncilor să desfăşoare activităţi comerciale neînregistrate în bilanţurile contabile, precum şi pe cele care permit investitorilor să evite creditorii şi funcţiile pe care aceştia le îndeplinesc în mod tradiţional pe piaţă.

Consiliul pentru Stabilitate Financiară a ţintit spre reguli mai drastice pentru acordurile de recumpărare şi pentru creditele de titluri de valoare, sfătuind ca autorităţile de reglementare să aplice standarde minime pentru calcularea pierderilor în urma tipurilor diferite de garanţii utilizate în aceste tranzacţii.
 
Mecanismul recumpărării
 
Acordurile de recumpărare sunt contracte în care un investitor este de acord să vândă un titlu de valoare (acţiune, obligaţiune sau altă formă de investiţie), după care să-l cumpere înapoi la o anumită dată şi la un preţ fix. Acordurile de împrumut al titlurilor de valoare implică investitori instituţionali cum ar fi instrumentele financiare de creditare a fondurilor de pensii garantate cu numerar.
 
Se vor cere mai multe informaţii despre firme
 
De asemenea, Consiliul este îngrijorat că autorităţile de reglementare sunt incapabile să monitorizeze dimensiunea comercianţilor. Autorităţile de supraveghere „ar trebui să colecteze mai multe informaţii cu privire la creditarea titlurilor de valoare şi a nivelului de expunere repo din marile instituţii financiare internaţionale cu nivel ridicat de urgenţă“, se precizează în raportul Consiliul pentru Stabilitate Financiară.

Firmele mari ar trebui să dezvăluie mai multe informaţii cu privire la tranzacţiile încheiate cu investitorii şi ar putea fi obligate să publice formularele obişnuite în care să detalieze valoarea garanţiei (sumele depuse de debitori sau de garanţi) şi pentru ce este utilizată.

Un raport de analizare a falimentului Lehman a arătat că instituţia a utilizat aşa-numitele 105 tranzacţii repo pentru a muta temporar 50 de miliarde de dolari din bilanţ cu scopul de a convinge investitorii că nu ar avea prea multe datorii.

Regulile finale vor fi propuse liderilor de stat din G20 la summitul de la St. Petersburg, Rusia, care va avea loc anul viitor, este precizat în raport.

Mark Carney, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, a declarat la începutul acestei luni că autorităţile de reglementare poartă „discuţii intense“ asupra băncilor „din umbră“.