Vânzările industriaşilor pierd teren în faţa comercianţilor

analizată, în timp ce ritmul de creştere la nivelul industriei prelucrătoare a fost de 4,8%. Reprezentanţii mediului de afaceri autohton contrazic aceste cifre, ţinând cont chiar de

analizată, în timp ce ritmul de creştere la nivelul industriei prelucrătoare a fost de 4,8%. Reprezentanţii mediului de afaceri autohton contrazic aceste cifre, ţinând cont chiar de realităţile economiei.
"O asemenea creştere ar trebui să echivaleze cu majorări de 12-15% ale cifrei de afaceri în anumite ramuri ale industriei. Or, eu nu cunosc aşa ceva. Nu cred că avansul indicat de INS ţine cont de producţia fizică", ne-a declarat Cezar Co-râci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR-1903). Reprezentantul confederaţiei patronale spune că cele mai multe companii care activează în industrie au avut vânzări constante, în timp ce altele au înregistrat scăderi ale cifrelor de afaceri. Instabilitatea fiscală şi legislativă, creşterile de preţuri la utilităţi, precum şi aprecierea monedei naţionale sunt văzute ca fiind principalele cauze ale "eşecurilor" acelor companii care au mers în pierdere. "În aceste condiţii nu putem vorbi despre un avans al cifrei de afaceri. Un asemenea fenomen ar fi uşor de remarcat de către populaţie", este de părere preşedintele UGIR-1903. Totuşi, industriaşii români văd şi semne de reviriment în economie: valoarea exporturilor către ţările UE au crescut cu 18,8% în primul trimestru. "Aceasta înseamnă că produsele pe care le vindem peste hotare sunt de calitate", conchide Cezar Corâci.

Banii "stranierilor" au crescut consumul
Dacă vânzările companiilor cu activitate principală de industrie au avansat doar cu 6%, nu aceeaşi situaţie s-a înregistrat în cazul comercianţilor. INS indică o creştere de 23,8% a cifrei de afaceri a întreprinderilor care fac comerţ cu amănuntul, în primul trimestru al anului 2006, faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari creşteri le-au înregistrat vânzările de alimente, băuturi şi tutun (+30,6%). Asta, în timp ce preţul alimentelor a urcat cu 1,29% în primul trimestru, al mărfurilor nealimentare , cu 2,15%, iar serviciile au fost cu 0,26% mai scumpe. "Scumpirile nu au putut fi acoperite cu 2 RON, cât a fost creşterea salariului mediu net pe economie în primele trei luni ale anului", ne-a declarat Bogdan Hossu, liderul confederaţiei Cartel Alfa. Practic, este vorba despre o restructurare a consumului în bugetul unei familii, explică Hossu. Oficialii INS pun avansul vânzărilor cu amănuntul pe seama creşterii salariilor, a creditului de consum şi a sumelor de bani trimise de românii care muncesc în străinătate. Ei au afirmat că promoţiile şi campaniile de reduceri de preţuri practicate la anumite produse au condus, în primul trimestru al acestui an, la creşterea volumului de afaceri pentru principalii operatori de reţele de magazine electrocasnice, electronice şi mobilier.