Valea Jiului 3.0: Statul pregăteşte al treilea plan de salvare pentru minerit. De ce au eşuat celelalte tentative - INFOGRAFIE
0
Statul încearcă, pentru a treia oară, să salveze Valea Jiului, în condiţiile în care alte două tentative au eşuat până acum. Autorităţile sunt forţate să facă acest pas, deoarece Complexul Energetic Hunedoara produce 5% din electricitate la nivel naţional şi asigură servicii de sistem, fiind vitale pentru stabilitatea sectorului energetic.
Ministerul Energiei vrea înfiinţarea unei noi companii cu activele viabile ale Complexului Energetic Hunedoara, respectiv minele Livezeni şi Vulcan şi termocentralele Mintia şi Paroşeni, însă insistă ca noua entitate să pornească fără datorii. Astfel, urmează ca minele Lonea şi Lupeni să fie incluse într-un program de închidere voluntară până în 2018, cu accesarea unui ajutor de stat, în vreme ce la Mintia şi Paroşeni vor rămâne în total două grupuri, cu o capacitate instalată de 400 MW.
Aceasta este cea de-a treia tentativă de salvare a Văii Jiului, după ce autorităţile au mai încercat anterior acelaşi lucru, iar alte două tentative au eşuat.
Subvenţii peste subvenţii
Reamintim, de-a lungul timpului, statul a acordat subvenţii generoase pentru Valea Jiului, ca urmare a mineriadelor de după 1990, dar şi din cauza ineficienţei din sectorul cărbunelui. Ulterior, din 1997 au început închiderile de mine din Valea Jiului, odată cu acordarea unor compensaţii substanţiale pentru ortaci. Concomitent, statul a continuat să subvenţioneze minele rămase. Din 2007, însă, ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană, care interzice expres acordarea de ajutoare de stat în domeniul carbonifer. Totuşi, Guvernul a negociat atunci continuarea subvenţiilor până în 2011. În acel moment, Compania Naţională a Huilei era cel mai mare datornic din România, cu datorii de peste un miliard de euro către bugetul general consolidat, şi a fost lichidată între timp.
Paralel, statul finanţa indirect şi termocentralele Mintia şi Paroşeni după ce Hidroelectrica fusese obligată să cumpere energie de la cele două unităţi.
Concomitent, Guvernul a încercat reorganizarea sectorului energetic în doi giganţi de stat care să includă şi mineritul. Astfel, minele de huilă urmau să fie unificate cu Hidroelectrica şi cu termocentralele Mintia şi Paroşeni, urmând să se constituie Hidroenergetica. În paralel, Nuclearelectrica urma să fuzioneze cu exploatările de lignit din Oltenia, plus termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, urmând să preia şi hidrocentralele de pe Olt. Numele acesteia urma să fie Electra. Dar înfiinţarea celor doi giganţi de stat a fost împiedicată în justiţie de către sindicalişti şi Fondul Proprietatea, care deţine participaţii minoritare la companiile din energie.
Înfiinţarea complexurilor energetice
S-a renunţat la formarea giganţilor, dar ideea fuziunii între sectorul de minerit şi cel energetic a rămas. Aşa s-au format în 2012 complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara. Complexul Energetic Oltenia a preluat termocentralele şi exploatările de lignit din Oltenia, iar Complexul Energetic Hunedoara s-a format din fuziunea termocentralelor Mintia şi Paroşeni cu cele patru mine considerate atunci viabile din Valea Jiului (Vulcan, Livezeni, Lonea şi Lupeni). Alte trei exploatări, respectiv cele de la Petrila, Uricani şi Paroşeni se află în proces de închidere. Acum, Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.200 de angajaţi şi produce 5% din electricitatea la nivel naţional.
Ce nereguli a găsit administratorul judiciar
Directorii, administratorii şi salariaţii Complexului Energetic Hunedoara s-au comportat ca şi cum aceasta ar fi o „societate de binefacere“, notează administratorul judiciar al companiei, GMC Craiova, în raportul privind cauzele insolvenţei. Acesta arată că societatea pierde bani atât din vânzarea de curent electric. Concomitent, termocentralele Mintia şi Paroşeni nu au autorizaţie de mediu, iar costurile cu tona de cărbune extrasă în Valea Jiului au crescut constant în ultimii ani.
„Deşi scopul unei societăţi este profitul, mentalitatea celor implicaţi (administratori, directori, lideri de sindicat, salariaţi, furnizori, clienţi etc) a fost aceea a unei «societati de binefacere»“, arată administratorul judiciar al companiei în raportul privind cauzele insolvenţei.
Pierderi şi datorii
Raportul arată că societatea a înregistrat o pierdere de 901 milioane de lei în anul 2015, după rezultate negative de 352 de milioane de lei în 2014 şi 147 de milioane de lei în 2013.
Compania a intrat în insolvenţă în luna ianuarie, având datorii de 1,5 miliarde de lei, la doar trei ani de la înfiinţare. Din total, 1,2 miliarde de lei sunt datorate către către Fisc şi Ministerul Finanţelor.
Ineficienţă crasă
Potrivit raportului, costul de producţie al unui MWh de electricitate este de 362,74 lei, acesta urcând de la 274,27 lei în 2013. Pe OPCOM, bursa de specialitate, curentul se vinde la 160-180 de lei pe MWh. De asemenea, compania vinde energia termică cu 141,7 lei pe gigacalorie, dar o produce cu 314,7 lei pe gigacalorie.
Concomitent, şi costul de extracţie a cărbunelui a crescut de la 96,6 lei pe gigacalorie – cât era prevăzut în bugetul pe 2013 la 105,22 lei cât s-a realizat efectiv în 2013. În 2015, acest cost ajunsese deja la 129 de lei.
Contracte păguboase
GMC Craiova mai arată şi o serie de contracte păguboase pentru companie. În primul rând sunt vizate contractele de import de cărbune, semnate cu traderul de materii prime Vitol şi care au prejudiciat societatea în perioada 2011-2014. „Adevărul“ a scris pe larg despre aceste contracte, după ce un raport al Corpului de Control al Guvernului arăta că societatea importa cărbune deşi stocurile erau mult mai mari decât necesarul pentru trecerea iernii, iar în Valea Jiului se producea mai ieftin.
Un alt contract, cu Psycholucia Kft din Ungaria, este evidenţiat în mod special. Acesta este în valoare de 1,7 milioane de euro, dar administratorul judiciar spune că societatea este înregistrată ca SRL non-profit, obiectul de activitate al acesteia fiind „consilierea psihologică pentru angajaţii companiilor şi organizarea trainingurilor pentru sexologi!“,
Investiţii termo
În fine, administratorul judiciar menţionează că cele două termocentrale ale companiei nu mai deţin autorizaţie de mediu. Pe de altă parte, grupul 4 de la Paroşeni este aproape modernizat, investiţia fiind la peste 90%, dar necesită fonduri suplimentare. Dincolo, la Mintia, nici măcar nu au demarat lucrările de modernizare în vederea conformării la cerinţele de mediu, dar grupul 3 a fost modernizat în 2009 şi ar putea fi reabilitat. Şi pentru acest obiectiv compania are nevoie de fonduri.
Se încarcă comentariile...
