Ce este „taxa pentru ginere” pe care o va impune Turcia
0Turcia vrea să impună o nouă taxă, pe cardurile de credit, destinată finanțării industriei de apărare, ceea ce i-a nemulțumit pe turci care suferă deja din cauza unei inflații ridicate.
Guvernul turc plănuise să introducă un nou proiect de lege în parlament care ar fi impus o taxă anuală de 750 lire turcești (TL(, echivalentul a 22 de dolari pentru persoanele cu o limită de card de 100.000 TL (2.923 USD) sau mai mult. Propunerea, care s-a confruntat cu o reacție publică semnificativă, a fost amânată până în 2025.
Partidul Justiției și Dezvoltarii (AKP) de guvernământ este de așteptat să facă revizuiri în comisia parlamentară, inclusiv creșterea pragului pentru limita de credit.
Mulți deținători de carduri de credit au contactat deja băncile lor pentru a-și reduce limitele cardului sub pragul de 100.000 lire turcești, o mișcare văzută pe scară largă ca un semn al neîncrederii tot mai mari față de guvern. Se crede că această reacție colectivă a influențat decizia de a amâna propunerea.
În prezent, există 126,45 milioane de carduri de credit active în Turcia, dintre care 17,5 milioane având limite de peste 100.000 lire turcești. Guvernul a anticipat venituri suplimentare de aproximativ 13 miliarde lire turcești (380 milioane USD) din această măsură
Într-o transmisie în direct de marți dimineață, ministrul Finanțelor Mehmet Șimşek a subliniat că Turcia se află într-o regiune plină de provocări și trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Şimşek a susţinut că sunt necesare fonduri suplimentare pentru proiectele din industria de apărare, în special pentru construcţia unui nou sistem de apărare aeriană, numit Steel Dome, şi pentru producţia de avioane de generaţia a cincea.
Explicând că taxa percepută pe cardurile de credit va fi folosită exclusiv pentru finanțarea inițiativelor de apărare, Șimşek a spus: „Acesta nu este un pachet menit să reducă deficitul bugetar. Nici un ban nu va merge la bugetul general. Industria de apărare este crucială pentru noi.”
În 2011, banii pentru consolidarea clădirilor s-au dus la construcția de autostrăzi
În 2011, când Şimşek era şi ministru de Finanţe, a trebuit să recunoască că taxele colectate pentru consolidarea clădirilor pentru cutremure au fost folosite în schimb pentru proiecte de autostrăzi şi noi aeroporturi, care erau foarte mediatizate de AKP la acea vreme.
Proiectul Steel Dome, despre care ministrul Șimşek susține că va fi finanțat exclusiv din veniturile fiscale suplimentare, este un „sistem de sisteme” cuprinzător care integrează diverse tehnologii de apărare aeriană de la principalii contractori turci de apărare, cum ar fi Aselsan, Roketsan și MKE. Proiectul își propune să creeze o rețea de apărare aeriană cu mai multe straturi folosind tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială.
Componentele cheie includ sistemele Aselsan Korkut, Hisar-a+, Gökdemir și Siper, concepute pentru a proteja împotriva amenințărilor, de la rachete de joasă altitudine la avioane de mare altitudine. Roketsan va contribui cu sisteme precum arma bazată pe laser Alka și sistemul mobil de apărare Burç, în timp ce TÜBİTAK SAGE și MKE se vor concentra pe cercetare și dezvoltarea de armament. Proiectul este menit să întărească capacitățile de apărare ale Turciei și să acționeze ca un factor de descurajare împotriva potențialelor amenințări.
Nordic Monitor a raportat anterior că sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune S-400 achiziționat din Rusia nu face parte din proiect. Excluderea rachetelor avansate S-400 ale Turciei din noua inițiativă de apărare subliniază ramificațiile crizelor trecute cu NATO și SUA. Această decizie evidențiază poziția complexă la care a ajuns Turcia pe fondul tensiunilor în curs privind achiziționarea sistemului de rachete fabricat rusesc.
Un camion militar rus, care face parte din achiziția de către Turcia a bateriilor de rachete S-400, este derulat dintr-un avion marfă rus în Ankara în iulie 2019.
Turcii își exprimă îngrijorarea pe toate fronturile
Mulți oameni de pe rețelele de socializare și-au exprimat o frustrare semnificativă cu privire la mai multe probleme, printre acestea principale fiind nedesfășurarea sistemului S-400, care a costat un total de 2,5 miliarde de dolari, și eșecul guvernului de a prevedea că nu ar putea fi activat ca un membru NATO.
La începutul anului, fondurile transferate către Fondul industriei de apărare din taxele la loterie și cursele de cai au fost reduse la jumătate printr-un decret prezidențial. Cetățenii și-au exprimat frustrarea față de reducerea de aproximativ 33 de miliarde de lei, temându-se că povara acestei reduceri va fi pusă asupra lor.
Oamenii au remarcat, de asemenea, pe rețelele de socializare că a avea o limită pentru cardul de credit nu echivalează cu a avea bani și că impozitarea bazată exclusiv pe limită reprezintă o formă de impozitare fără precedent.
Scoaterea Turciei din proiectul F-35 de către SUA din cauza achiziționării sistemului S-400 este un alt factor care încordează bugetul. Mulți cred că lipsa Turciei de a cincea generație de avioane și eforturile sale de a-și moderniza vechile F-16 contrazic accentul persistent al președintelui Recep Tayyip Erdogan asupra nevoii țării de o puternică capacitate de descurajare. Conform calculelor Biroului Prezidențial de Investiții din 2013, Turcia era de așteptat să câștige 12 miliarde de dolari ca partener și furnizor în proiectul F-35.
O altă îngrijorare este creșterea corupției și risipa de taxe. Stilul de viață luxos al lui Erdogan și al familiei sale provoacă din ce în ce mai mult reacții publice. Călătoriile scumpe în străinătate și anularea datoriilor fiscale pentru oamenii de afaceri apropiați de Erdogan au intensificat reacțiile împotriva taxelor suplimentare impuse de guvern. Pe lângă taxa pe limitele cardurilor de credit, proiectul de lege propus include noi taxe pentru vânzările de motociclete, tranzacțiile imobiliare și ceasurile de mână.
Ginerele lui Erdogan produce drone militare
Selçuk Bayraktar, ginerele lui Erdogan și proprietarul Baykar, care produce drone militare, a avut influență în deciziile privind industria de apărare a Turciei. Fratele său Haluk i s-a alăturat recent pe lista Forbes de miliardari, ceea ce a determinat publicul să catalogheze noua taxă drept „Taxa pentru ginere”. Nu este un secret pentru nimeni că președintele Erdogan, membrii familiei sale și asociații săi de afaceri beneficiază enorm de pe urma industriei de apărare și a vânzărilor de bunuri militare.
Erdogan susține frecvent că Turcia trebuie să-și mențină puterea militară. El a susținut recent că Israelul reprezintă o amenințare militară pentru Turcia și a sugerat că, după Liban, Israelul ar putea ataca și Turcia. Mulți cred că Erdogan folosește această afirmație ca pretext pentru taxele viitoare, susținând că probabilitatea ca Israelul să lanseze un atac militar asupra Turciei este minimă.
Se încarcă comentariile...
