Tsunami de scumpiri – Negrescu, despre impactul liberalizării pieței energiei în România

Suntem, din păcate, campioni europeni la scumpiri, în principal din cauza creşterii necontrolate a preţului la energie de anul trecut, după ce s-a renunțat la plafonarea prețurilor la energia electrică, a declarat analistul Adrian Negrescu.

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE. Foto arhivă

„Creşterea cu 60% a preţului energiei a adus în plus la nivelul inflaţiei cel puţin 2-3 puncte procentuale. Astfel, în loc să avem o inflaţie de 5-6% în 2025, pe final de an, am ajuns la 10%. Vestea bună e că, din a doua parte a acestui an, efectul de bază se va simţi în sensul că nu vom mai avea, în calculul inflaţiei, efectul creşterii preţului la energie. Nu va mai exista, din punct de vedere statistic, dar asta nu înseamnă că lucrurile vor arăta cu mult mai bine. Marele semn de întrebare este legat de ce se va întâmpla în piaţa gazelor. Vedem deja că, în contractele ce urmează a fi liberalizate de la 1 aprilie, există preţuri între 0,32 şi 0,41 lei pe kWh faţă de 0,31 cât este preţul plafonat în momentul de faţă, iar dacă se va ajunge ca oamenii să plătească 0,42 lei pe kWh, asta înseamnă, din păcate, o scumpire de până la 30% a gazelor. Acest lucru va influenţa semnificativ inflaţia, în sensul că vom asista la o nouă aprindere a inflaţiei, cu două puncte procentuale în plus, faţă de cât ar trebui să fie la mijlocul anului", a precizat Adrian Negrescu.

În opinia sa, dacă Guvernul va reuşi să tempereze „elanul speculativ al jucătorilor din piaţa gazelor", inflaţia ar trebui să coboare înspre 4-5% din luna septembrie acestui an, urmare a efectului de bază, iar asta să creeze premisele ca banca naţională să reducă dobânda de politică monetară de la 6,5% spre 5%. Altfel, reducerea dobânzii cheie ar putea da semnalul ieftinirii creditelor din partea a doua anului. Costurile actuale sunt imposibil de acoperit de majoritatea clienţilor, susţine Negrescu.

Totodată, acesta estimează că inflaţia va ajunge la 4-4,5% în octombrie-noiembrie.

„Mă aştept la o inflaţie de 5- 6% începând cu luna august, urmând ca în octombrie - noiembrie să coboare spre 4-4,5%, asta în cel mai bun scenariu în care toate măsurile economice luate de Guvern se vor transpune în sens pozitiv în dinamica economiei. Vestea bună e că scumpirile astea sunt ca un elastic, dacă tragi prea mult de el, se rupe. Dacă scumpeşti prea mult produsele, rămâi cu marfa nevândută. Acest lucru se vede în momentul de faţă. Uitaţi-vă la rezultatele inflaţiei pe luna decembrie. În plin sezon speculativ, de regulă, în decembrie cresc cele mai multe preţuri pe fondul interesului ridicat al românilor pentru achiziţii. Multe dintre scumpiri n-au mai fost ca în anii trecuţi, au fost mai temperate, şi asta denotă faptul că s-a ajuns la un nivel maxim de suportabilitate în ceea ce priveşte scumpirile, iar firmele au înţeles că, scumpind marfa, nu faci altceva decât să rămâi cu ea nevândută şi să te apropii de faliment dacă mizezi pe creşteri de preţ", a mai spus consultantul economic.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 9,69% în luna decembrie, de la 9,76% în luna noiembrie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,48%, iar mărfurile alimentare cu 7,75%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în luna noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.