Subventiile pentru agricultori imbogatesc tagma comerciantilor si intermediarilor

Raportata la bugetul alocat agriculturii in acest an, respectiv 11.600 miliarde lei, fata de 11.590 miliarde lei anul trecut, subventionarea producatorilor de cereale si oleaginoase nu se anunta de

Raportata la bugetul alocat agriculturii in acest an, respectiv 11.600 miliarde lei, fata de 11.590 miliarde lei anul trecut, subventionarea producatorilor de cereale si oleaginoase nu se anunta de bun augur. "Fortareata financiara" - cum este etichetata institutia din Rosetti - a ramas datoare la aceasta ora cu peste 2000 miliarde lei fata de fermierii agricoli, suma incluzand restantele aferente milionului pe hectar, ca si miliardele de lei pentru seminte, motorina, tractoare si prima la lapte. Impactul lipsei de resurse financiare se resimte acut mai ales la nivelul exploatatiilor agricole, activitatea fermierilor fiind practic blocata. Ca sa poata achizitiona ingrasaminte chimice, motorina, piese de schimb, seminte etc., agricultorul ar trebui sa-si plateasca furnizorii cu bani. Pe care nu-i are si nici nu-i gaseste, bancile comerciale din Romania practicand dobanzi de 45 la suta, chiar in conditiile in care inflatia abia a depasit 30 la suta. Si totusi, la Ministerul Finantelor Publice se afla 80 milioane dolari acordati de Banca Mondiala pentru sustinerea agriculturii din tara noastra. Se stie ca, dupa abrogarea Legii 165/1998 privind bonificarea dobanzilor cu 70 la suta, Banca Mondiala a oferit solutia respectivului credit, agricultorii avand - teoretic - posibilitatea sa contracteze imprumuturi bancare cu o dobanda de 7 la suta, rambursabile in 7 ani si cu termene de gratie de 1-3 ani. Lucrurile nu s-au miscat, astfel ca din luna februarie a.c. Ministerul Finantelor Publice va suporta sanctiunea comisionului de neutilizare. Si cum raul nu vine singur, acelasi agricultor decapitalizat este "fiscalizat" cu taxa de drum, 600 miliarde lei la nivelul tarii, cu eliminarea primei pentru graul vandut pentru panificatie, cu TVA pentru plata in natura a arendei, cu impozitarea subventiilor etc. Blocajul devine total, producatorii ramanand datori la bugetul statului (in special fostele IAS-uri, neprivatizate), la furnizorii de bunuri si servicii si la proprietarii de pamant. Ce mai ramane se numeste agricultura de subzistenta. Ca un facut, chiar si putinii bani alocati de minister sustinerii fermierilor incaltati cu gumari nu ajung la destinatie. Un exemplu: Legea nr. 74/1994 prevede ca subventia pentru samanta sa fie acordata producatorilor. Cum-necum, miliardele de lei iau calea procesatorilor si comerciantilor de seminte, adica, pe romaneste, capitalizeaza lumea speculantilor, din ce in ce mai numeroasa si tot mai agresiva. Anul trecut, 290 miliarde lei au ajuns exact in punga negustorilor abonati la banul public.