Statul scoate la mezat clădirile Minei Petrila, clasificate monument istoric

Ministerul Energiei a elaborat şi supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre prin care propune vânzarea clădirilor Minei Petrila, atât pe cele care sunt clasificate drept monument istoric, cât şi pe cele care se află în aria de protecţie.

„Activele rămase în incinta principală, respectiv clădirile clasate în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică A, conform Ordinului ministrului culturii nr. 2.823/2015, prevăzute în anexa  nr. 1 şi clădirile aflate în zona de protecţie a acestora, prevăzute în anexa nr. 2 se vor valorifica în condiţiile legii. Terenurile aferente obiectivului Mina Petrila, atât cele pe care sunt situate clădirile clasate ca monumente istorice şi cele aflate în aria de protecţie , cât şi terenurile ecologizate, prevăzute în anexa nr. 3, se vor valorifica în condiţiile legii”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, care nu cuprinde însă şi sumele pe care statul speră să le obţină din vânzarea acestor imobile.

Procedurile pentru închiderea Minei Petrila au fost demarate în 2012, fiind considerată neviabilă din punct de vedere economic.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune închiderea definitivă a unităţii miniere Petrila din componenţa Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A., aflată în subordinea Ministerul Energiei, şi transferul rezervelor geologice de cărbune din perimetru, existente la data de 01.01.2016, către Agenţia Naţională de Resurse Minerale, ca autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale. 

„Ulterior adoptării prezentului proiect de hotărâre a Guvernului, autoritatea competentă Agenţia Naţională de Resurse Minerale va emite decizia de încetare a concesiunii acordată prin licenţa de exploatare”, se arată în proiect.

Scurta descriere

În ultimii ani, Mina Petrila, un centru industrial vechi de 130 de ani în jurul căruia s-a clădit oraşul cu peste 22.000 de locuitori din Valea Jiului, a început să se transforme treptat într-un „muzeu viu”, după ce câteva dintre clădirile sale istorice au fost salvate de la demolare.

În urma fostei exploatări de cărbune sunt zeci de hectare pustii sau ocupate de clădiri vechi, pregătite de demolare, de utilaje dezafectate. 

De partea cealaltă a râului Jiul de est, care desparte oraşul de zona industrială, trăieşte o comunitate care a rămas resemnată faţă de soarta mineritului.

Totuşi, în ultimii ani, mai multe dintre fostele clădiri miniere au prins, unele pentru prima dată în existenţa lor, culoare. Cinci dintre ele au fost propuse pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, fiind astfel salvate de la demolare, altele au fost zugrăvite în nuanţe vii, au fost împodobite cu mesaje umoristice semnate de artistul Ion Barbu sau cu grafitti, iar, din când în când, spaţii vechi în care munceau minerii ori folosite în trecut ca depozite au devenit scene de teatru, de jazz ori de spectacole artistice pentru copii şi tineri. 

Locul minei istorice a devenit platou de filmare pentru unul dintre cele mai premiate filme româneşti din ultimii ani „Planeta Petrila”.