Se-ntoarce operaţiunea „sticla şi borcanul“. Ministerul Mediului vrea să plătim 2 lei pentru fiecare ambalaj. Cum s-ar recupera banii

Se-ntoarce operaţiunea „sticla şi borcanul“. Ministerul Mediului vrea să plătim 2 lei pentru fiecare ambalaj. Cum s-ar recupera banii

Navete cu sticle pentru lapte din vremea comunismului.FOTO Norihiro Haruta Bucurestiulmeudrag.ro

Faimosul slogan de pe timpul regimului comunist „Recuperare, reciclare, refolosire” va fi pus din nou în practică: Ministerul Mediului propune modificarea legii deşeurilor, astfel încât pentru fiecare ambalaj care poate fi reutilizat cumpărătorul să achite în magazin 2 lei, urmând să şi-i recupereze atunci când va returna ambalajul.

Un proiect de OUG al Ministerului Mediului (pentru modificarea şi completarea Legii deşeurilor şi a Legii privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje) propune ca, pe lângă preţul produsului pe care-l cumpărăm să plătim 2 lei pe ambalajul respectivului produs, bani pe care-i putem recupera dacă ducem ambalajul înapoi la magazin. 
 
Propunerea este inclusă în Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 şi a Legii nr. 249/2015, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, care se va aplica însă abia după ce e aprobat de Executiv şi publicat în Monitorul Oficial.
 
"Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile sunt obligaţi: a) să aplice sistemul garanţie pentru ambalajele respective la o valoare unitară de 2 lei/buc.; b) să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori", scrie în proiectul de act normativ.
 
Când mergem la cumpărături, ne luăm sacoşa cu sticle şi borcane
 
Cu alte cuvinte, vom merge la supermarket, vom cumpăra apă minerală îmbuteliată în sticlă ori vreun borcan de compot, pentru care vom plăti pe lângă preţul produsului şi 2 lei garanţia, urmând ca data viitoare când mergem la cumpărături să ne luăm sacoşa cu sticle şi borcane şi să ne primim banii înapoi. 
 
Exact aşa cum era pe timpul lui Ceauşescu. Doar că atunci comercianţii ofereau posibilitatea ca, la achiziţia produselor, cumpărătorul să poată da la schimb sticlele şi borcanele goale, fără a mai plăti în plus.

Potrivit proiectului de act normativ supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului, sistemul de garanţie este sistemul „prin care cumpărătorul, la achiziţionarea unui produs ambalat, plăteşte vânzătorului o garanţie sub forma unei sume de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat".
 
Concret, vânzătorul va menţiona clar în preţul produsului şi preţul acestei garanţii în valoare de 2 lei. Cumpărătorul va fi de asemenea informat, atunci când achiziţionează un produs ambalat, că ambalajul pate fi reutilizat, care este modalitatea de preluare a ambalajului şi că cei 2 lei vor fi returnaţi cumpărătorului atunci când va aduce ambalajul la reciclare.
 
"Operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile sunt obligaţi să primească ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze, la solicitarea cumpărătorului, valoarea garanţiei", se arată în documentul citat.
 
Ambalaj primar înseamnă "ambalaj conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziţie".
 
În ceea ce priveşte „pregătirea pentru reutilizare”, aceasta defineşte operaţiunile de verificare, curăţare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără altă preprocesare
 
Proiectul de act normativ nu specifică lista ambalajelor care pot fi reutilizate şi nici dacă sticlele şi borcanele goale, spre exemplu, pot fi returnate vânzătorului pentru a nu mai plăti garanţia de 2 lei pentru noile produse achiziţionate care sunt ambalate în sticle şi borcane.
 
Primăriile, obligate să recicleze jumătate din deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă 
 
Acelaşi proiect de OUG obligă autorităţile locale să colecteze separat cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale şi să ofere cetăţenilor cel puţin două variante de tarif.

Aceste tarife vor fi stabilite în funcţie de volumul deşeurilor, frecvenţa de colectare, greutatea acestora şi folosirea sau nu a sacilor de colectare.

Acest sistem, numit “plăteşte pentru cât arunci”, este deja folosit în unele zone rurale, unde primăriile se îngrijesc să distribuie gratuit localnicilor saci de colectare. 
Concret, dacă o familie strânge 2 saci de deşeuri din hârtie, plastic şi sticlă, primeşte în schimb tot 2 saci pe care-i va umple până la viitoarea dată de colectare.

În funcţie de frecvenţa cu care se face această colectare – o dată sau de două ori pe săptămână sau chiar o dată la 2 săptămâni -, dar şi de volumul şi greutatea deşeurilor, tariful lunar poate fi mai mare sau mai mic.

Pe de altă parte, „autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării”. 

 
Constructorii trebuie să recicleze 70% din deşeuri 
 
Obligaţii de reciclare a deşeurilor sunt prevăzute şi pentru constructori, care vor fi obligaţi să recicleze, până la sfârşitul anului 2020, 70% din cantitatea de deşeuri provenită din construcţii sau demolări.
 
„Titularii pe numele cărora au fost emise autorizaţii de construcţie şi/sau desfiinţări au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări astfel încât să atingă progresiv, până la 31 decembrie 2020, potrivit anexei nr. 6, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE”, se arată în actul normativ.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: