Scope Ratings: Creşterea economică asumată de Guvern depăşeşte chiar şi cele mai optimiste prognoze

Deficitul de 3,6% din produsul intern brut planificat de Guvernul României pentru anul 2020 rămâne expansionist, în ciuda unor ajustări minore. Reforma pensiilor şi întoarcerea la prudenţa fiscală sunt cheia pentru a preveni o deteriorare suplimentară a bonităţii de credit a României, consideră analiştii agenţiei de rating Scope.

Politica fiscală prociclică a României, cu un rating BBB-/Negativ, a adus un deficit bugetar provizoriu de 4,3% din PIB în anul 2019, cu 1,54 puncte procentuale peste ţinta din buget. Scope prognozează că bugetul din acest an va fi doar mai puţin expansionist, dar în continuare este foarte dependent de o creştere economică susţinută.

„Prognozele de creştere pentru 2020 cuprinse între 2,7% şi 3,7% ridică îndoieli cu privire la realizarea obiectivului de deficit din acest an, care are deja o valoare mare. Rata de creştere economică de 4,1% asumată de Guvern depăşeşte chiar şi cele mai optimiste prognoze, presupunând o rată neschimbată de creştere a cererii interne”, susţine Bernhard Bartels, analist-şef pentru România la Scope Ratings.

Condiţiile de creştere economică ceva mai lentă vin într-o perioadă cu finanţe publice încordate: în următorii doi ani, o creştere a pensiilor de 40% adoptată de guvernul anterior va creşte cheltuielile din sectorul public cu 0,7% din PIB în 2020 şi cu 2,7% în 2021. Concomitent, România se confruntă cu o rată a veniturilor fiscale la un nivel minim record, de circa 25% din PIB, situaţie cauzată de o serie de reduceri de taxe în trecut, precum şi de cheltuieli mari cu salariile din sectorul bugetar.

„Guvernul liberal minoritar actual, condus de premierul Ludovic Orban, s-a angajat să menţină creşterea pensiilor programată pentru sfârşitul acestui an dacă economia evoluează aşa cum este aşteptat, însă a anunţat că vor fi adoptate schimbări substanţiale la cadrul fiscal la o dată ulterioară. Cu toate acestea, guvernul nu a oferit mai multe detalii cu privire la măsurile de încordare fiscală pentru a-şi asigura voturi în alegerile din acest an”, afirmă Bartels.

Guvernul îşi propune alegeri anticipate în această vară pentru a beneficia de actualele sondaje şi pentru a economisi timp pentru ajustările fiscale necesare după alegeri, în timp ce majoritatea parlamentară actuală preferă alegerile la data stabilită, respectiv decembrie 2020. Procesul din Parlament ar putea de asemenea să rezulte în altă schimbare de guvern dacă PSD îşi găseşte un partener de guvernare.

După prăbuşirea guvernului de coaliţie al PSD, în urma demisiei partenerilor ALDE în noiembrie, eveniment care i-a adus pe liberali la putere, noul guvern a luat o serie de paşi importanţi pentru a redobândi credibilitatea instituţională. Acestea includ inversarea unei legi care efectiv decriminaliza corupţia şi adoptarea unei legi care anulează taxa bancară şi o taxă pentru companiile din energie. Scope Ratings se aşteaptă ca aceste acţiuni să susţină investiţiile, odată ce concluziile alegerilor viitoare vor aduce o predictibilitate mai bună în ceea ce priveşte elaborarea politicilor.

„Guvernul Orban a iniţiat de asemenea revenirea la o poziţie mai cooperantă cu oficialii UE, care în mod repetat au solicitat guvernelor anterioare să adere la regulile comune regionale. Procedura de deficit excesiv în urma înregistrării unui deficit bugetar peste limita de 3% în anul 2019 necesită un dialog constructiv cu autorităţile UE în perioada următoare, pentru a ajunge la un plan de rezoluţie anticipat”, susţine Bartels.

Riscurile privind România rămân echilibrate de potenţialul uriaş de creştere al ţării, de nivelul moderat al datoriei publice, situate la circa 37% din PIB, şi de sectorul financiar stabil. În acelaşi timp, consumul puternic şi creşterea investiţiilor au dus la o creştere continuă a deficitului de cont curent, la un nou nivel maxim de 5,1% din PIB în 2019. Creşterea aversiunii la riscurile globale, combinată cu încrederea mai slabă a investitorilor în activele româneşti ar putea reduce bufferele actuale de rezervă internaţională, care au acoperit circa 5,4 luni de importuri în decursul anului 2019.

„Nevoile moderate de finanţare guvernamentală de circa 8% din PIB şi mediul cu rate scăzute ale dobânzii au limitat riscurile pe termen scurt la adresa sustenabilităţii datoriei, în timp ce cadrul fiscal rămâne o provocare substanţială pe termen mediu pentru finanţele publice”, conchide Bartels.