Rectificarea bugetară: Guvernul PNL face azi ce a lăsat pe mâine PSD

Printr-o rectificare bugetară puternic negativă, Guvernul PNL pune România în situaţia de a risca un infringement din partea UE, dar promite să repare stricăciunile lăsate de PSD.

Ministerul Finanţelor a pus marţi în dezbatere publică proiectul de rectificare bugetară, ce prevede o ajustare negativă. Guvernul PNL a redus estimarea de creştere economică la 4% pentru anul 2019, faţă de un avans de 5,5% avut în vedere de Guvernul PSD la prima rectificare din acest an. Aceasta mai prevede o adâncire radicală a deficitului bugetar, din cauză că ANAF nu a încasat cât a planificat (nerealizare de venituri de 8,3 miliarde lei), iar o serie de plăţi amânate de Guvernul PSD pentru anul viitor vor fi realizate în acest an.

Ministrul de Finanţe Florin Cîţu a declarat că rectificarea era necesară, deoarece fostul Guvern PSD a supraestimat veniturile cu 18 miliarde lei şi nu a plătit concedii, TVA şi nici nu a prevăzut bani pentru pensii sau indemnizaţii pentru copii, deficitul fiind redus artificial prin „practica ilegală“ a amânării plăţilor pentru anul următor.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a declarat că rectificarea este „obligatorie”, în contextul în care pentru pensii nu au fost alocaţi suficienţi bani de fostul Guvern, există domenii unde „nu s-au mai făcut plăţi“ şi „nu s-au onorat contracte“.

Şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat că PNL şi-a asumat prin programul de guvernare limitarea depăşirii ţintei de deficit bugetar, pentru că „facem curat după guvernarea anterioară şi reparăm stricăciunile“.

Ei au fost contrazişi de fostul ministru al Muncii Lia Olguţa Vasilescu, care a transmis că „gaura la buget“ de 18 miliarde lei anunţată de Florin Cîţu este de fapt „un plus“, deoarece estimarea produsului intern brut a fost majorată de la 1.022 de miliarde lei la 1.040 de miliarde lei.

Deficitul explodează, risc de infringement

Deficitul bugetar creşte abrupt cu 17,9 miliarde lei şi va ajunge la 4,3% din Produsul Intern Brut în acest an, conform rectificării bugetare, comparativ cu ţinta de 2,76% asumată de Guvernul PSD. Drept urmare, România riscă declanşarea procedurii de infringement, dacă va depăşi la finalul anului ţinta de deficit de 3% impusă de Comisia Europeană.

„Depăşirea deficitului de 3% de către o ţară a UE înseamnă să intre în procedura de deficit excesiv, adică UE impune ţării respective să revină la deficitul de 3%”, explică fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu. El susţine că Bruxelles-ul va impune României implementarea unui program de ajustare a cheltuielilor şi de majorare a veniturilor bugetare. „În aceste condiţii va fi greu pentru Guvernul Orban să continue implementarea legii salarizării şi a legii pensiilor considerate de Comisia Europeană nesustenabile financiar”, spune fostul ministru. De asemenea, potrivit lui, există un risc şi pentru ratingul României prin retrogradarea ţării de către agenţiile de rating, ceea ce ar putea influenţa negativ costul cu finanţarea şi investiţiile străine în România.

Comisia Europeană avertiza recent că opt state membre se confruntă cu riscul de a încălca regulile europene privind cheltuielile. Dintre acestea, se remarcă Franţa, care ar putea depăşi deficitul de 3% în acest an, deşi a planificat să respecte regula în 2020.

Cine pierde

Cea mai mare tăiere a fost efectuată la Ministerul Educaţiei Naţionale, de 2,08 miliarde lei. Aceşti bani fuseseră alocaţi pentru programul „România modernă, România digitală“ promis de fostul ministru Ecaterina Andronescu, dar care nu a fost semnat.

Ministerul Afacerilor Interne pierde 1,18 miliarde lei, în principal de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, deoarece nu au fost realizate cheltuielile prognozate.

La Ministerul Transporturilor se taie 1,08 miliarde lei, tot din cauza gradului slab de execuţie a cheltuielilor. Rectificarea atrage atenţia că Guvernul PSD a făcut „economii“ la întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea celei rutiere, dar şi la proiectele cu bani europeni.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va suferi o scădere de buget de 1,06 miliarde lei, tot din cauză că a făcut economii la proiectele cu finanţare nerambursabilă. Un minus de 302,3 milioane de lei, din acelaşi motiv, este şi la Ministerul Fondurilor Europene.

Secretariatului General al Guvernului i se taie per total 227,5 milioane lei, deoarece a făcut economii la dobânzi, însă au fost alocate 28 milioane lei drept alocaţii pentru susţinerea cultelor religioase.

Se mai taie de asemenea 110 milioane lei de la Ministerul Comunicaţiilor.

Cine câştigă

Ministerul Muncii primeşte cea mai mare alocare în plus, de 3,98 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei către bugetul de pensii şi pentru plata alocaţiilor, a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a celor aflate în concediu pentru creşterea copilului.

Ministerul Sănătăţii primeşte un plus de 2,89 miliarde lei, pentru Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate.

Bani în plus sunt alocaţi şi pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală: 1,8 miliarde lei.

La Ministerul Finanţelor se alocă, per total, un plus de peste 600 milioane lei, respectiv: 650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe care Guvernul PSD l-a golit, plus de 250 milioane lei drept contribuţie la Bugetul UE şi plus pentru plăţile făcute prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în timp ce s-ar redus o serie de cheltuieli cu dobânzi şi subvenţii. Ministerul pentru Mediul de Afaceri primeşte 299 milioane lei pentru Programul Start-Up Nation.

Se alocă bani în plus şi la servicii: 20,7 milioane lei pentru Serviciul Român de Informaţii, 0,93 milioane lei pentru Serviciul de Protecţie şi Pază şi 3,9 milioane lei pentru Serviciul de Informaţii Externe.

În ceea ce priveşte încasările din TVA, rectificarea bugetară arată că Guvernul PSD a reuşit să supraestimeze veniturile cu 3,4 miliarde lei, din cauză că nu a reuşit să îmbunătăţească colectarea. Guvernul PNL promite însă că se are în vedere accelerarea procesului de rambursare TVA restante către companii.