Previziunile FMI pentru România: cinci ani de scumpiri în lanţ

Previziunile FMI pentru România: cinci ani de scumpiri în lanţ

Creşterea artificială a costurilor cu forţa de muncă şi a pensiilor se răsfrânge puternic asupra preţurilor de consum, care se majorează aproape lunar.

Ştiri pe aceeaşi temă

România va avea rate anuale de inflaţie între 3% şi 3,1% - cele mai mari din UE - până în 2023, estimează Fondul Monetar Internaţional (FMI). Spre comparaţie, alte state din UE vor avea rate ale inflaţiei de 2,5% (Polonia), între 1% şi 1,8% (Croaţia), între 1% şi 1,7% (Grecia) sau între 1% şi 1,3% (Italia).
 
Doar unele state din spaţiul extracomunitar vor avea inflaţii mai mari decât România, state precum Belarus (între 5% şi 6%), Ucraina (între 5% şi 8%), Federaţia Rusă (între 3,4 şi 4%) sau Republica Moldova (între 5% şi 5,4%).
 
Glăvan: Inflaţia este un impozit care finanţează cheltuielile deşănţate
 
Contactat telefonic, Bogdan Glăvan, profesor de economie şi consilier pe probleme economice şi politici liberale al preşedintelui PNL Ludovic Orban, a explicat pentru „Adevărul” că inflaţia nu este întâmplătoare, fiind apanajul unei politici deliberate.
 
„Nu e o chestie întâmplătoare, cum ar fi seceta. Este un impozit ascuns. Este de înţeles ca inflaţia din România să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, pentru că statul crează inflaţie ca şă-şi acopere cheltuielile deşănţate. Practic, românii sunt expropriaţi, pentru că prin creşterea inflaţiei li se ia o parte din bani: dacă au bani lichizi, pierd prin creşterea preţurilor; dacă îi ţin în bancă, pierd pentru că scad dobânzile la depozite; dacă au împrumuturi, pierd pentru că le cresc dobânzile. Este un exod de resurse în beneficiul statului. Prin această politică deliberată, România se îndepărtează de perspectiva aderării la euro. Puterea de cumpărare va scădea în următorii cinci ani”, a explicat Glăvan.
 
Întrebat ce se poate face pentru diminuarea acestui fenomen, profesorul de economie a afirmat că „ar trebui echilibrat bugetul”.
 
„Dacă s-ar echilibra bugetul, s-ar anula această impozitare nedemocratică de finanţare a cheltuielilor publice”, a încheiat Glăvan.
 
BNR a majorat succesiv rata dobânzii de politică monetară
 
Estimările FMI sunt aproape identice cu cele ale Băncii Naţionale a României (BNR), care au mers însă doar până în prima parte a anului 2020. BNR a estimat pentru intervalul trimestrul I 2019 - trimestrul I 2020 o rată a inflaţiei de 2,9 şi 3%. În prezent, rata inflaţiei se situează la 5,4% fiind deja cea mai mare din Uniunea Europeană.
 
În Raportul său privind stabilitatea, BNR precizează că în perioada iunie 2017 – martie 2018, pieţele financiare din România au întâmpinat episoade de volatilitate în creştere, în contextul majorării peste aşteptării a ratei de inflaţiei şi înăspririi condiţiilor monetare. Astfel, ratele de dobândă pe piaţa interbancară s-au majorat
semnificativ la sfârşitul anului trecut, urmând apoi o scădere a dobânzilor la începutul anului curent ca efect al revenirii lichidităţii pe piaţa interbancară. Aceste evoluţii au fost resimţite şi în cadrul pieţei titlurilor de stat, ce au înregistrat o perioadă de volatilitate în creştere şi un avans pronunţat al randamentelor pe termen scurt în ultimele şase luni. De asemenea, moneda naţională s-a depreciat uşor, în special pe fondul adâncirii deficitului de cont curent. În cazul pieţelor de capital, se observă o evoluţie pozitivă pentru ultimele nouă luni, capitalizarea BET atingând un maxim istoric.
 
Ca urmare a accelerării creşterii ratei anuale a inflaţiei peste limita superioară a intervalului de variaţie, BNR a decis majorarea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară cu câte 0,25 puncte procentuale în lunile ianuarie şi februarie. 
 
Eurostat: România a înregistrat şi în luna mai cea mai mare inflaţie din UE
 
Rata anuală a inflaţiei a urcat în mai la 1,9% în zona euro şi la 2% în Uniunea Europeană, de la 1,3% şi, respectiv, 1,5% în aprilie, în timp ce România şi Estonia au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
 
BCE vrea să menţină creşterea preţurilor aproape de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică.
 
Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (4,6%) şi Estonia (3,1%), iar cele mai scăzute în Irlanda (0,7%) şi Grecia (0,8%).
 
Comparativ cu aprilie 2018, inflaţia anuală a urcat în 26 de ţări membre ale UE (inclusiv în România, unde s-a majorat de la 4,3% până la 4,6%), a rămas stabilă într-un stat şi a scăzut în alt stat.
 
În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut în mai serviciile (0,72 puncte procentuale), energia (0,58 puncte procentuale) şi alimentele, alcoolul şi ţigările (0,50 puncte procentuale).
 
citeste totul despre: