Oraşe sărace. În ce regiuni se găsesc cele mai multe persoane care trăiesc doar din venitul minim garantat

Zonele urbane afectate de sărăcie includ oraşe mici care se confruntă cu îmbătrânirea demografică şi depopularea, oraşele monoindustriale (de exemplu oraşele miniere), oraşe agricole sau oraşe nou înfiinţate. Vă prezentăm câteva exemple de oraşe sărace.

Oraşele mici concentrează sărăcia din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie), în plus, acestea au fost puternic afectate de restructurarea industrială şi sunt foarte vulnerabile la reforma industrială şi economică, care are ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri instabile şi mici.

Oraşe sărace. Unde scade, unde creşte sărăcia

Localităţile izolate din zonele muntoase sau din regiunile de-a lungul coridorului Dunării suferă aceleaşi tendinţe negative ca rezultat în special al poziţionării geografice dificile şi al limitărilor în ceea ce priveşte activităţile şi ocuparea forţei de muncă.

“Nivelul sărăciei este foarte mare în aceste teritorii, fiind necesară o abordare integrată pentru a răspunde nevoilor lor complexe de dezvoltare.
Cartografierea sărăciei în zonele rurale şi urbane arată un risc mai mic de sărăcie în localităţile rurale care sunt aproape de un oraş mare. În zonele în care nu există centre urbane sau la periferia oraşelor mici sau subdezvoltate, tendinţa este de creştere a sărăciei”, se menţionează în acordul de parteneriat propus de de România pentru perioada de programare 2014-2020.

Zonele cele mai sărace din România sunt, de ani buni, sudul Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei.

Oraşe sărace. Judeţele cele mai afectate

Dacă luăm în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vasluiul ocupă primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedinţiul, Doljul şi Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei.

Toate aceste regiuni au suprafeţe agricole întinse, cei mai mulţi locuitori ocupându- se cu agricultura de subzistenţă. Ocuparea în agricultură aduce sărăcie în România.

Avuţia este distribuită diferit la sat faţă de oraş: Buzăul este un bun exemplu pentru că urbanul a avut o bună dezvoltare în ultimii ani, în timp ce ruralul a rămas pe loc.

La noi, sărăcia care vine din rural are cifre mai mari în timp ce, în Vest, discrepanţele sunt mult mai mici, arată specialiştii.

Oraşe sărace. Vectorii pauperizării

Există şi factori specifici.„ Judeţele Mehedinţi şi Dolj au devenit sărace în ultimii 10-15 ani ca urmare a deşertificării. Fără irigaţii, agricultura a rămas după cum vine ploaia.

Un alt proces care a dus la pauperizare este cel al migraţiei în străinătate, care a făcut ca la sate să rămână numai bătrânii.

„În sine, procesul migraţiei nu ar trebui să ducă la sărăcie întrucât persoanele care pleacă trimit bani în ţară. Aşa s-a întâmplat între anii 2005-2008 când au intrat în ţară circa 8-9 miliarde de dolari.

Însă, din 2010 încoace, aceste sume au scăzut la jumătate”, a explicat sociologul Dumitru Sandu.

Oraşe sărace. Cele mai puţin dezvoltate localităţi

Un studiu publicat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) releva cu acurateţe localităţile din România cu cea mai mare dezvoltare, dar şi pe cele mai subdezvoltate din punct de vedere social.

Clasamentul se află în Anexa 1 a raportului numit „Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României“, coordonat de prof. univ. Dumitru Sandu, sociolog la Universitatea Bucuresti.

Ierarhizarea realizata în cercetare este făcută în baza Indicelui de Dezvoltare Socială Locală (IDSL), care ia în calcul şapte indicatori diferiţi: nivelul de educaţie, vârsta medie, speranţa de viaţă, numărul de autoturisme la mia de locuitori, suprafaţa medie a locuinţei, consumul de gaze pe locuitor, categoria de mărime a localităţii.

Potrivit studiului citat, cele mai slab dezvoltate localităţi sunt:
- Comuna Necşeşti, jud. Teleorman (IDSL 12)
- Comunele Răsuceni (jud. Giurgiu), Coroiesti (jud. Vaslui), Seaca de Padure (jud. Dolj) şi Schitu-Giurgiu (IDSL 17)
- Comunele Danicei, jud. Vâlcea şi Gogoşi, jud. Olt (IDSL 18)
- Comunele Deleni, jud. Vaslui, Toporu, jud. Giurgiu şi Sălcuţa, jud. Dolj (IDSL 19).