
România va deveni principalul producător de gaze din Uniunea Europeană, odată cu începerea extracţiei zăcămintelor din Marea Neagră, a declarat miercuri Franck Neel, membru în Directoratul OMV Petrom, în cadrul unei conferinţe online, scrie Agerpres.
„Am început cu liberalizarea pieţei de gaze
naturale, la 1 iulie 2020. A fost o iniţiativă bună, pentru a ne alinia la
Uniunea Europeană şi un pas important, deoarece au existat multe dezbateri cu
privire la cât de pregătită este piaţa şi de a găsi soluţii pentru ca piaţa să
funcţioneze bine”, a spus responsabilul Petrom.
El s-a referit şi la finalizarea conductei
BRUA, o lucrare de infrastructură importantă pentru România.
„S-a îmbunătăţit şi conexiunea cu Bulgaria şi
vedem, acum, un flux de gaze între Bulgaria şi România, dar şi între Bulgaria,
România şi Ucraina. Pentru a avea o piaţă liberalizată trebuie să ai competiţie
şi ai nevoie de interconexiuni între ţări. Pentru România, unul dintre
producătorii de gaze ai Europei, este important să asigure continuitate acestei
industrii. Ne aşteptăm ca România, cu gazul din Marea Neagră, să fie cel mai
important producător din Uniunea Europeană. România ar avea un rol important în
asigurarea securităţii aprovizionării în regiune, nu doar pe plan intern”, a
continuat Neel.
Oficialul OMV Petrom a arătat că investitorii
sunt îngrijoraţi de unele lucruri care întârzie.
„Legea offshore a fost promulgată în 2018, a
avut câteva lucruri bune pe zona de reglementare, dar nu în ceea ce priveşte
taxarea şi accesul la piaţă. Programul de gas release (GRP) are şi aspecte
pozitive, şi negative. Pozitive: a fost schimbată obligaţia de tranzacţionare
pe pieţele centralizate şi s-a asigurat lichiditate în piaţă. În ceea ce
priveşte volumul, din perspectiva producătorilor, este prea mare, ţinând cont
de cerere. Este o problemă, deoarece nu vedem o concurenţă foarte mare în
cadrul GRP”, a menţionat el.
În absenţa cererii interne, gazul este
exportat şi nu acesta era planul GRP.
„Preţul de start pentru ofertare, fixat de
reglementator... Avem destule contra-argumente pe această zonă. Mai sunt mici
ajustări de făcut, pentru ca toţi participanţii de piaţă să fie mulţumiţi”, a
mai spus Neel.
Potrivit acestuia, între iunie şi septembrie,
producţia internă a României a scăzut cu 19%.
„A avut un impact semnificativ, în taxele
colectate de guvern şi pe termen lung se va vedea un impact şi la consumatori.
Pe termen scurt, a fost pozitiv, în ceea ce priveşte preţurile dar, trebuie să
fim pregătiţi, deoarece fiind sezonul de iarnă, vor fi importate volume de gaze
iar preţul gazului va fi unul de import, nu fixat de GRP. Pentru România este
important să dezvolte producţia locală şi să îşi reducă expunerea la preţurile
internaţionale”, a continuat reprezentantul companiei petroliere.
Gazul are un rol în tranziţia energetică şi în
atingerea ţintelor din cadrul Green Deal, spune el. Unul dintre rolurile
gazului este cel de a înlocui cărbunele pentru a reduce emisiile de carbon pe
termen scurt nu numai în România, dar şi în Balcani, chiar şi Ungaria.
„În ceea ce priveşte mobilitatea, chiar dacă
suntem în spatele unor ţări ca Franţa sau Italia, există potenţial în România
pentru a reduce poluarea aerului în oraşe. Vedem cerere dinspre zona
transportului greu pentru crearea unei reţele de LNG. Avem potenţialul să
extindem o astfel de reţea şi să conectăm şi mai mulţi clienţi, iar acest lucru
va avea un impact benefic asupra consumului de gaze naturale. În ceea ce
priveşte neutralitatea climatică, ne uităm la economia hidrogenului.
Electrificarea totală va fi mult prea scumpă şi avem nevoie de investiţii
foarte mari în regenerabile pentru a produce atât hidrogen cât şi energie
electrică pentru mobilitate”, a susţinut Neel.
Gazul are în acest context un rol de jucat,
deoarece avem, în România, capacităţi de stocare, avem experienţă în upstream
şi putem pe baza acestei experienţe să o dezvoltăm şi să creăm locuri de muncă
în stocarea de CO2 necesară pentru obţinerea de hidrogen albastru.
„Privind spre viitor, avem nevoie de schimbări
legislative care să confere stabilitate, nu numai pentru această extindere a
Mării Negre, cât şi pentru economia hidrogenului. Pentru a susţine politica
energetică a Guvernului este nevoie de investiţii. Gazele din Marea Neagră
reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România şi este cea mai mare prioritate
investiţională din România. Dacă vrem să facem o recuperare rapidă din criza
economică generată de pandemie, gazul din Marea Neagră va ajuta. Gazul joacă un
rol esenţial pentru sistemul energetic. Pentru anul 2030 ar trebui să fixăm
ţinte pentru economia hidrogenului”, a completat el.
Totodată, potrivit lui Neel, gazul este un
combustibil esenţial pentru producţia de energie electrică, în condiţiile în
care poate asigura back-ul în cazul în care parcurile eoliene se opresc brusc.
„Cine va plăti şi cine va suporta costurile
unor blackout-uri? Uitaţi-vă la România că, de la începutul lunii noiembrie,
s-a făcut foarte frig, dar nu bate vântul. Fără gaz, am fi în pană de curent”,
a punctat el.
Întrebat de jurnalişti cine va fi operatorul
în proiectul Neptun Deep, dacă Exxon se retrage, el a răspuns: „Astăzi avem un
operator, este ExxonMobil. Atâta timp cât Exxon este încă în proiect, nu voi
spune nimic altceva. Ceea ce am mai spus este că OMV Petrom este pregătit să
fie operator dacă Exxon se decide să părăsească proiectul”.
El a mai spus că Petrom va analiza şi piaţa
produselor petrochimice şi va acţiona dacă va fi nevoie de o capacitate nouă.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: