Evaluarea realizată de Comisia Europeană pe baza Programelor de Stabilitate şi a Programelor de Convergenţă trimise de ţările UE în mai 2019 indică derapaje majore în ceea ce priveşte finanţele publice şi respectarea regulilor fiscal-bugetare. Dacă suprapunem evoluţiile total defavorabile ale producţiei industriale din ţările dezvoltate ale UE din ultimele luni, vom înţelege amploarea problemelor economice din clubul european şi nevoia reformării cadrului fiscal bugetar în vederea încurajării investiţiilor. Mai mult, Banca Centrală Europeană trebuie să revină la instrumentele neortodoxe de tip relaxarea cantitativă mai devreme de toamna acestui an, aşa cum anunţase în prealabil. Politica monetară a BCE trebuie să folosească toate instrumentele la dispoziţie pentru stimularea economiei reale. Stimulii pe cererea agregată inclusiv prin politici de tip wage led growth trebuie activaţi de către guverne în mai mult decât cele 16 ţări europene care aplică deja această strategie.

Încălcarea continuă a sistemului de restricţii fiscal bugetare actual a devenit o certitudine. Şi mai grav pentru credibilitatea procesului, aplicarea procedurilor privind nerespectarea regulilor fiscale europene nu se face uniform. Avertizarea/sancţionarea ţărilor în dezvoltare din UE se face permanent, cu aplicarea drastică a regulamentelor şi procedurilor / avertismente privind tăierea fondurilor europene pe când implementarea unor algoritmi/sancţiuni pentru ţările dezvoltate întârzie să apară.

Am realizat o documentare pe baza evaluării publicate de Comisia Europeană în mai/ iunie 2019 cu privire la Programele de Convergenţă şi Programele de Stabilitate prezentate oficial de către ţările membre. În Evaluările pentru fiecare ţară există capitole separate care indică modul în care se îndeplinesc regulile fiscale europene - regula fiscală privind deficitul bugetar structural şi regula fiscală privind criteriul datoriei guvernamentale.

Am vrut să văd cadrul mare la nivel european, cum stă fiecare ţară în parte, câte ţări încalcă principiile deficit bugetar efectiv de maxim 3% din PIB, datorie publică de maximum 60% din PIB sau criteriile mai noi - deficit structural de până în 0,5% din PIB potenţial în ţările cu datorie mare şi 1% din PIB potenţial în ţările cu datorie mică. Am mai insistat pe analiza modului în care se respectă criteriul datoriei publice - regula fiscală prin care se cere statelor membre cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB să conveargă către această ţintă. Şi, nu în ultimul rând câte ţări îndeplinesc MTO (obiectivele bugetare angajate pe termen mediu) pentru că dacă ne uităm pe numărul de ţări din UE28 care şi-au îndeplinit vreodată MTO sau câte şi-au amânat "permanent" este jale. Cu privire la ultima remarcă, România face parte din clubul select şi restrâns al câtorva ţări care au respectat 3 ani regulile fiscale privind deficitul bugetar structural şi MTO.

În 2019 o singură ţară UE - Cipru - nu îndeplineşte criteriul de deficit bugetar efectiv de 3% din PIB, 13 ţări din UE28 nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale mai mici de 60% din PIB. Mergând mai departe cu analiza, 14 ţări din UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în anii 2018 si 2019 cumulativ, 6 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB (7 state membre au beneficiat de o perioadă de tranziţie de 3 ani) şi 16 ţări din UE 28 nu îndeplinesc MTO în 2018 şi 2019 cumulativ, adică angajamentul făcut în faţa CE privind atingerea unor deficite bugetare pe termen mediu.

Mai grav, dacă în 2018 un număr de 7 ţări membre (Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Marea Britanie) se aflau în deviere sau deviere semnificativă (2 ţări) de la cerinţele componentei preventive în ceea ce priveşte regulile fiscale, vom observa din analiza Comisiei Europene că în 2019 nu mai puţin de 12 ţări vor ajunge să fie avertizate pentru deviere semnificativă (derapaje în 2018 şi 2019 cumulativ)(cu rosu in tabelul de mai jos). În 2020 situaţia se va înrăutăţi şi mai mult.

Ţara / Criterii

Criteriul Deficit bugetar <3% din PIB

 (+excedent / -deficit)

(2018 COM)

Regula fiscală privind deficitul structural

(+excedent / -deficit)

(% din PIB potenţial)

(2018 COM si 2019 SP/CP)

Respectarea  MTO

(2018 şi 2019 COM)

Criteriul

Datorie guvernamentală  < 60% din PIB

(2019 SP/CP)

Regula fiscală privind reducerea datoriei

(2018 şi 2019)

Austria

0,1 Da

-0,5/ -0,1 Da

Nu

69,6 Nu

Da

Belgia (ds)

-0,7 Da

-1,4 / -0,9 Nu

Nu

100,6 Nu

Nu

Bulgaria

2,0 Da

1,9 / -0,4 Da

Da

20,6 Da

Nu este cazul

Croaţia

0,2 Da

-0,3 / -0,8 Nu

Da

71,6 Nu

Da

Cipru

-4,8 Nu

2,0 / 1,5 Da

Da

95,8 Nu

Da

Rep. Cehă

0,9 Da

0,4 / 0,0 Da

Da

31,5 Da

Nu este cazul

Danemarca

0.5 Da

0.8/ 0.9 Da

Da

33,4 Da

Nu este cazul

Estonia (ds)

-0,6 Da

-2,2 / -1,5 Nu

Nu

8,2 Da

Nu este cazul

Finlanda

-0,7 Da

-1,0 / -0,7 Da

Nu

58,1 Da

Nu este cazul

Franţa (ds)

-2,5 Da

-2,6 / -2,3 Nu

Nu

98,9 Nu

Nu

Germania

1,7 Da

1,6 / 0,8 Da

Da

58,7 Da

Da

Grecia

1,1 Da

5,0 / 3,1 Da

Da

170,6 Nu

Nu

Ungaria (ds)

-2,2 Da

-3,7 /-2,0 Nu

Nu

69,2 Nu

Da

Irlanda

0,0 Da

-1,4 / -1,0 Nu

Nu

61,1 Nu

Da

Italia (ds)

-2,1 Da

-2,2 / -2,4 Nu

Nu

132,6 Nu

Nu

Letonia

-1,0 Da

-2,1/ -1,4 Nu

Nu

37,4 Da

Nu este cazul

Lituania

0,7 Da

-0,8 / -0,8 Da

Da

37,0 Da

Nu este cazul

Luxemburg

2,4 Da

2,1 / 0,6 Da

Da

20,2 Da

Nu este cazul

Malta

2,0 Da

1,4 / 0,6 Da

Da

42,7 Da

Nu este cazul

Olanda

1,5 Da

0,8 / 0,4 Da

Da

49,1 Da

Nu este cazul

Polonia (ds)

-0,4 Da

-1,4 / -2,8 Nu

Nu

47,9 Da

Nu este cazul

Portugalia (ds)

-0,5 Da

-0,4 / -0,1 Da

Nu

118,6 Nu

Nu

România (ds)

-3,0 Da

-3,0 / -2,7 Nu

Nu

35,4 Da

Nu este cazul

Slovacia (ds)

-0,7 Da

-1,3 / -0,7 Nu

Nu

47,5 Da

Nu este cazul

Slovenia (ds)

0,7 Da

-0,7 / -0,6 Nu

Nu

65,7 Nu

Da

Spania(ds)

-2,5 Da

-2,7 / -2,7 Nu

Nu

95,8 Nu

Nu

Suedia

0,9 Da

0,6 / 0,6 Da

Da

34,5 Da

Nu este cazul

Marea Britanie (ds)

-1,3 Da

-1,7 / -1,7 Nu

Nu

85,5 Nu

Da

Total

O ţară nu îndeplineste criteriul deficitului bugetar efectiv

14 ţări nu îndeplinesc regula fiscală pv deficitul structural

16 ţări nu îndeplinesc MTO

13 ţări nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale

6 ţări nu îndeplinesc criteriul privind reducerea datoriei guvernamentale

Sursa datelor: European Commission - Stability/Convergence Programmes, Assessment of the 2019 Convergence/Stability Programme

În condiţiile în care 14 ţări din 28, adică 50% dintre ţările UE28, nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural, un număr de 16 ţări membre nu respectă MTO (şi acela de multe ori amânat) iar 13 criteriul datoriei guvernamentale şi, mai mult, când conştientizezi că o aplicare strictă a procedurilor ar însemna intrarea automată a cel puţin 6 ţări din UE în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv (chiar dacă 7 din ele beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani) trebuie să te întrebi dacă ceva este greşit sau incorect formulat.

Când printre ţările cu derapaje substanţiale regăseşti Franţa, Spania, Italia, Belgia, Portugalia  sau Marea Britanie, trebuie să te gândeşti că poate ceva trebuie reformat. Poate au dreptate demnitarii din ţările mari din Zona Euro, institutele de cercetare, mediul academic ş.a. care argumentează că regulile fiscale trebuie modificate, recredibilizate, trebuie să asigure marjă de dezvoltare. Poate au dreptate cei 8 miniştri de finanţe din Zona Euro care au ridicat problema deficienţelor de estimare a indicatorului sold bugetar structural (detalii aici).

Poate acum ar trebui implementată reforma regulilor fiscal-bugetare în UE, prin eliminarea actualului sistem de reguli şi introducerea unei noi reguli fiscale - rata de creştere a cheltuielilor primare nominale nu trebuie să depăşească rata de creştere a PIB nominal pe termen lung. Regula privind datoria publică la 60% din PIB şi reducerea ei până la acest procent trebuie să rămână. Rata de creştere a cheltuielilor trebuie să excludă, în afară de dobânzi şi clauza de investiţii, cheltuielile cu inovarea cercetarea dezvoltarea dar şi cheltuielile suplimentare cu înzestrarea militară mai ales pentru ţările aflate la Graniţa de Est a UE. Trebuie promovate Consilii Fiscale cu adevărat independente, care să colaboreze cu Comisiile de Buget Finanţe din Parlamentele Naţionale, aşa cum prevăd principiile OECD. Simplificarea va însemna oare pierderea de flexibilitate?

Regândirea sistemului de reguli fiscale trebuie făcută astfel încât să se asigure o marjă mai mare de dezvoltare şi implicit convergenţă pentru ţările din Est. Noul sistem propus ar trebui să fie mai transparent, mai simplu, uşor de monitorizat, cu putere anticiclică, cu incertitudine redusă în măsurare şi aplicat uniform pentru toate ţările.

Anexa Evaluarea îndeplinirii regulilor fiscal bugetare. 12 ţări UE în procedura de deviere semnificativă

Belgia

Estonia

Franţa

Italia

Ungaria

Polonia

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania

Marea Britanie