Enel măreşte cu 21% preţul energiei electrice, chiar şi pentru cei aflaţi deja în piaţa concurenţială. Reacţia companiei

Enel Energie Muntenia SA a trimis recent o serie de notificări clienţilor săi, consumatori casnici, prin care îi informează asupra preţurilor energiei electrice practicate din toamna acestui an, fără să le spună însă în mod clar că este de fapt o creştere de preţ.

Potrivit notificării remise clienţilor care au încheiat anul trecut un contract pe piaţa concurenţială de 12 luni, începând cu luna septembrie preţul energiei electrice este de 0,394 lei/kwh, faţă de 0,325 lei/kwh cât este în contractul încheiat în anul 2020, preţul abonamentului fiind acelaşi, respectiv 0,6 lei/zi.

Deşi pare infimă, fiind vorba de numai 7 bani, această creştere a preţului pentru fiecare kwh este de peste 21%, preţul de aproape 0,4 lei/kwh referindu-se doar la preţul energiei electrice, la care se pot adăuga accize, taxe şi componente reglementate, după cum le numeşte chiar compania.

„Preţurile nu conţin accize, taxe şi componente reglementate. Pe toată perioada de valabilitate a condiţiilor economice, furnizorul va suporta integral costurile dezechilibrelor. (...) Clientul, pe lângă preţul energiei menţionat mai sus, va trebui să achite, conform legislaţiei în vigoare şi tarifele reglementate pentru serviciile de transport, de sistem, tarifele de distribuţie, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, valoarea certificatelor verzi, conform legislaţiei în vigoare, precum şi orice alte tarife reglementate introduse prin acte normative aplicabile pe perioada de consum facturată”, se menţionează în notificarea remisă clienţilor care au încheiat încă de anul trecut cu Enel un contract de furnizare a energiei electrice pe piaţa liberă.

ENEL: Energia achiziţionată pe OPCOM este cu 17% mai scumpă în 2022 faţă de 2021

La solicitarea „Adevărul” reprezentanţii companiei au explicat că furnizorii Enel au optat pentru o abordare echilibrată, „aspect ce se poate observa şi prin ritmul temperat de creştere al preţului din ofertele de furnizare propuse consumatorilor – de doar 21%, aşa cum apare în oferta ataşată -,  în raport cu ritmul accelerat de creştere din piaţa angro, evidenţiat mai jos:

Energia achiziţionată prin intermediul contractelor bilaterale tranzacţionate pe pieţele la termen administrate de OPCOM, cu o pondere semnificativă în ofertele de furnizare finale, este, în medie, cu 17% mai scumpă în 2022 faţă de anul în curs;

Preţurile înregistrate pe PZU au crescut cu 150% în aprilie 2021 vs aprilie 2020, cu 140% în mai 2021 vs mai 2020, cu 160% în iunie 2021 vs iunie 2020 şi cu 150% în iulie 2021 vs iulie 2020;

Preţurile pe Piaţa de Echilibrare, cu impact major asupra costului dezechilibrelor portofoliilor de consumatori, au depăşit 2.500 de lei/MWh.

Aceste fluctuaţii de preţ în piaţa angro de electricitate au fost generate de lipsa investiţiilor în noi capacităţi de producţie din anii trecuţi, coroborate cu o cuplare a pieţelor europene - cu un anumit impact asupra preţurilor - şi cu cotaţiile internaţionale ale certificatelor de emisii (cu impact direct în costul de producţie a unor producători de electricitate). În plus, există la nivelul pieţei din România un deficit de oferte de vânzare a energiei angro atât la ofertele pe termen scurt, mediu, dar şi pe termen lung, uşor de verificat prin numărul mare de respondenţi la ofertele de vânzare publicate pe site-ul OPCOM, precum şi o tendinţa de a vinde energie pe perioade foarte scurte, antrenând o concurenţă acerbă în rândul cumpărătorilor”.

De ce se scumpeşte energia electrică

De altfel, la începutul lunii iulie a.c., un studiu realizat de FEL România şi Asociaţia Energia Inteligentă evidenţia principalele motive generatoare a creşterilor spectaculoase a preţurilor energiei.

Potrivit “Analizei preţurilor energiei electrice şi a gazelor naturale – cauzalitate şi efecte”, scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice este pusă în mod greşit pe seama liberalizării pieţelor de energie.

„Trebuie să respingem categoric această ipoteză – Liberalizarea nu creşte sau scade preţul – ci doar stabileşte premisele pentru a reflecta în mod fidel starea şi dinamica înregistrată de sectorul energetic”, se arată în studiu.

Preţul energiei de astăzi este costul pe care-l generează situaţia din sectorul energetic, caracterizat, pe de-o parte de un deficit de generare, iar pe de altă parte de o politică deficitară sub aspectul promovării resurselor de gaze naturale autohtone.

În esenţă, unele dintre principalele motive generatoare a situaţiei din prezent se înscriu pe următoarele coordonate:

– variaţia preţului înregistrat pe bursa zilnică de energie (conform Operatorului Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale (OPCOM) 

– Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) în anul 2021 (ianuarie – iunie) vs. 2020 este de +181%;

– fluxurile transfrontaliere de import de energie au înregistrat o creştere de 23.1% în 2020 vs. 2019;

– creşterea accelerată a preţului emisiilor de CO2. Certificatele de emisii se tranzacţionează la peste 55 de euro, de la o medie de 24 de euro. Sectorul energetic este cel mai afectat;

– continua scumpire a gazelor naturale. Gazprom – unul din principalii actori care aprovizionează Europa cu gaze naturale, anunţă un preţ cu peste 50% mai ridicat decât cel de anul trecut.

– reconfigurarea ecuaţiei geopolitice regionale prin decizia Federaţiei Ruse de a renunţa la ruta ucraineană de transport pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale a Europei;

– revenirea la cote normale a consumului industrial pe plan naţional odată cu ridicarea restricţiilor pandemice.

Consumatorii plătesc prin facturi costurile de achiziţie, înmagazinare (după caz), transport, distribuţie şi taxe reglementate.

„Însă, dintre acestea, doar costurile de achiziţie vor creşte, aspect reflectat într-o majorare de aproximativ 19% a unei facturii medii de gaze naturale, respectiv de 6-7% la nivelul unei facturi de electricitate.

Ca urmare a creşterii preţului de achiziţie a energiei, în contextul liberalizării pieţelor, există posibilitatea ca această scumpire să fie asociată de către actori ai sectorului energetic, între care şi consumatorii finali, cu o decizie strict comercială a producătorilor/ furnizorilor de energie şi gaze naturale de maximizare a câştigurilor înregistrate”, după cum estimau specialiştii.