Diferenţe majore de fiscalitate între statele europene. Ce taxe percep Rusia şi Ungaria şi pe ce loc se află salariile din mediul privat din România

Diferenţe majore de fiscalitate între statele europene. Ce taxe percep Rusia şi Ungaria şi pe ce loc se află salariile din mediul privat din România

FOTO 123 RF

Cea de-a opta ediţie a studiului privind regimurile fiscale din Europa Centrală şi de Est, realizată de Mazars, centralizează modificările fiscale din 21 de ţări şi analizează tendinţele predominante şi strategiile de bază în privinţa impozitării.

Alături de ţările Grupului de la Vişegrad, publicaţia de anul acesta le include, de asemenea, şi pe cele din sud-estul Europei, Rusia, Ucraina şi ţările baltice.
 
Studiul din 2020 pune sub lumina reflectoarelor costurile cu forţa de muncă, impozitele indirecte, impozitul pe profit, precum şi problematica preţurilor de transfer în pieţele analizate.
 
Impozitele şi contribuţiile pe venituri, precum şi impozitele din ocuparea forţei de muncă aferente ţărilor analizate vor continua să scadă în 2020, însă volumul lor variază semnificativ de la o piaţă la alta. Ţările din regiune nu au o abordare uniformă a impozitării veniturilor: unele utilizează un impozit pe venit în cotă unică, în timp ce altele au rate progresive de impozitare a veniturilor.
 
 
Media regională a costurilor cu forţa de muncă pentru angajator reprezintă în total aproximativ 160% din salariile nete.
 
Ponderea angajatorului din impozite şi contribuţii, comparativ cu salariile brute, reprezintă în medie 16%, însă diferenţa reală dintre cea mai mică şi cea mai mare cifră depăşeşte 30%. Acest lucru subliniază, de asemenea, limitările comparabilităţii sistemelor fiscale individuale.
 
Analiza impozitelor pentru ocuparea forţei de muncă arată, de asemenea, că ţările din regiune au diferenţe semnificative în privinţa nivelului salariilor. Până în 2020, a existat o majorare considerabilă a salariilor minime calculate în Euro, cea mai importantă majorare fiind în Ucraina.
 
Tot aici, precum şi în România şi Bulgaria, majorarea nivelului salariului mediu în sectorul privat a fost cea mai mare, depăşind 30%, însă, pentru a avea o imagine completă, trebuie luat în considerare faptul că fluctuaţiile cursului de schimb pentru monedele naţionale ar putea contribui, de asemenea, la această creştere.
 
 
În cazul taxelor pe valoarea adăugată, ratele standard medii s-au situat în jurul valorii de 20% în 2020, în această regiune. Ratele obişnuite de TVA de 25% şi 27% valabile în Croaţia şi, respectiv, în Ungaria, sunt, în continuare, deosebit de ridicate; iar scăderea cu 1 punct procentual planificată recent în Croaţia nu a fost implementată în 2020.
 
„Guvernele încearcă să utilizeze tehnologia şi instrumentele digitale pentru a lua măsuri împotriva evaziunii fiscale. În Ungaria, măsura recent introdusă de raportare obligatorie a datelor din facturile online a avut un impact fiscal pozitiv vizibil; prin urmare, putem preconiza extinderea unor soluţii similare în regiune.”, a menţionat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria. 
 

TVA - cea mai importantă sursă de venit

 
Înaintea pandemiei, guvernele şi-au planificat veniturile plecând de la creşterea consumului, prin urmare, o atenţie sporită a fost acordată taxelor indirecte.
 
„Taxa pe valoarea adăugată a devenit, poate, cea mai semnificativă sursă de venit a bugetele statelor din ultimii ani, iar acest lucru se poate schimba, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie.”, a adăugat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.
 
Rata medie a impozitului pe profit este de 16% în pieţele analizate. Cu toate acestea, există o diferenţă de peste 20 de puncte procentuale între minima şi maxima cotei impozitului pe profit în regiune.
 
Uniunea Europeană încearcă să limiteze competiţia fiscală şi să creeze un cadru comun impozitării profitului în statele membre. Un instrument important în acest scop îl reprezintă actul normativ denumit Directiva împotriva evitării obligaţiilor fiscale (ATAD), cunoscută oficial ca Directiva (UE) 2016/1164. Majoritatea prevederilor sale trebuie să fie aplicate de către statele membre începând cu 1 ianuarie 2019.
 
Cu toate acestea, este interesant de observat în ce mod diferitele state membre interpretează cadrul prevăzut de Directivă. În unele locuri - de exemplu în Ungaria - se aplică cele mai uşoare limitări, în timp ce în alte părţi reglementările locale merg dincolo de limitarea prevăzută ca standard minim în ATAD - aceasta a fost modalitatea aleasă de Polonia, de exemplu. Standardizarea normelor offshore (societate străină controlată, SSC) poate fi, de asemenea, atribuită ATAD.
 

Impozitul pe profit

 
Cu privire la impozitul pe profit, Lituania şi Ungaria încă nu percep un impozit cu reţinere la sursă pe veniturile de capital, iar Albania a redus semnificativ rata impozitului cu reţinere la sursă pe dividende începând cu 2019. Tot de atunci, impozitarea grupurilor de societăţi este disponibilă în Ungaria, anterior fiind disponibilă numai în Austria, Polonia şi Bosnia şi Herţegovina.
 
Reglementările privind preţurile de transfer au apărut anterior în sistemele fiscale ale tuturor ţărilor, cu excepţia Muntenegrului şi a Macedoniei de Nord, iar ţara care a introdus cel mai recent obligaţia documentaţiei a fost Bulgaria. Această obligaţie de documentare s-a modificat recent. Obiectivul fundamental al cerinţei OCDE de „raportare ţară cu ţară” (CbCR) este de a promova transparenţa prin transmiterea către autorităţi a informaţiilor necesare evaluării riscurilor fiscale.
 
Majoritatea birourilor Mazars locale care prezintă sistemele fiscale ale ţărilor respective au raportat că autorităţile fiscale acordă o atenţie din ce în ce mai mare examinării aspectelor referitoare la preţurile de transfer.
 
„Cu toate acestea, rămâne să aflăm care este modul în care noua criză emergentă va transforma nivelurile de profit preconizate în mod rezonabil şi/sau în ce măsură corporaţiile multinaţionale vor fi nevoite să intervină în structura lor de preţuri şi cât de puternic vor contesta autorităţile fiscale nivelurile bazei de impozitare care vor scădea semnificativ sub nivelul celor din anii anteriori”, a menţionat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.
 
Un alt element important nou constă în faptul că, până în 2020, aşa-numitul regulament de impozitare la ieşire a apărut în multe ţări - inclusiv în Ungaria - aplicându-se atunci când o activitate comercială părăseşte ţara, dacă acest lucru nu este acoperit în alt mod prin reglementările referitoare la preţurile de transfer. În practică, acest lucru înseamnă că o tranzacţie poate fi impozitabilă dacă o companie vinde una sau toate liniile sale de activitate în străinătate sau îşi mută activele şi conducerea în străinătate.
 
În ceea ce priveste România, constrângerile bugetare şi de funcţionare a instituţiilor generate de pandemie au supus sistemul fiscal actual unor tensiuni semnificative, demonstrându-şi limitele în contextul implementării unui sistem pentru amânarea temporară a obligaţiilor fiscale. Totuşi, această situaţie a creat deja premisele unei dezvoltări a întregului sistem fiscal în sensul transparentizării activităţii, reducerii birocraţiei şi a creşterii digitalizării, a colectării şi a conformării voluntare. 
 
„Un prim pas a fost făcut recent prin implementarea cadrului legal necesar conectării tuturor caselor de marcat la serverele autorităţilor fiscale şi avansarea discuţiilor privind utilizarea standardului SAF-T. Acesta din urmă se aşteaptă a fi testat în cadrul unui program pilot pentru contribuabilii mari la începutul anului viitor. O altă măsură luată în contextul dificil actual este reprezentată de acordarea uneii amnistii generale tuturor contribuabililor, anunţând, de altfel, o potenţială intensificare a verificărilor fiscale pentru restul anului 2020.”, a menţionat Lucian Dumitru, Senior Manager, Tax Advisory, Mazars România.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările