În fiecare zi din ultimii cinci ani ni se spune că vine criza, când de fapt ceea ce putea veni era răscoala. Răscoala celor peste 13% dintre lucrătorii cu normă întreagă şi 61% dintre lucrătorii cu timp parţial de lucru care merg la muncă zi de zi, dar sunt sub pragul de sărăcie. Răscoala celor 8 milioane de români care trăiesc în risc de sărăcie şi excluziune socială.

În situaţia reală în care - cu toate creşterile salariale din ultimii aproape 7 ani - România încă se zbate pe ultimele locuri în ceea ce priveşte salariul minim, aceasta nu mai este muncă decentă. În condiţiile în care la 1 euro produs doar o treime merge să remunereze munca şi peste jumătate capitalul, nu mai putem vorbi de echilibrul existent în ţările UE, ci de un capitalism primitiv. Când vorbim de o rată de rentabilitate a companiilor financiare de 36% (în topul UE) şi vedem atâta agresivitate pentru 100 lei net în plus la salariul minim, parcă ceva este în neregulă.

Plecând şi de la situaţia mult mai dramatică din punctul de vedere al bunăstării lucrătorilor din 2016, s-a convenit ca strategiile care să stea la baza fundamentării Programului de Guvernare 2017-2020 să fie #wageledgrowth şi #nouldevelopmentalism, pe lângă Industrializarea României. Investiţii în infrastructură şi fabrici noi - capitol unde chiar mai este de lucrat, fiind întârzieri faţă de programare.

S-au fixat patru ţinte mari, patru obiective strategice, pornind de la ideea că modelul centrat pe exploatarea forţei de muncă ieftine nu mai poate subzista, putând genera oricînd tensiuni sociale majore.

Prima ţintă, o creştere economică medie pe întreaga perioadă de peste 5%, obiectiv care va fi atins pentru primii doi ani şi în condiţii normale şi pe întreaga perioadă. Creşterea PIB real a fost de 6,9% în 2017 şi cu o probabilitate destul de mare va atinge 4,5% în 2018, asigurând astfel o mărire a vitezei de convergenţă faţă de media UE28.

A doua, locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite şi ieşirea din cercul vicios al salariilor mici. A fost astfel propusă implementarea strategiei #wageledgrowth, accelerat în primii doi ani si gradual în următorii doi. În 2017, de exemplu creşterea câştigului salarial nominal a fost de 24,6% în sectorul public şi 13,7% în sectorul concurenţial. Mai multe locuri de muncă a fost de asemenea un obiectiv atins, efectivul salariaţilor crescând cu 207.000 din decembrie 2016 până în luna iulie 2018, ajungându-se la cel mai mare număr de salariaţi din ultimii 20 de ani. Probabil că se va atinge cifra de 5 milioane drept efectiv al salariaţilor si de 6,5 milioane de contracte active de muncă (92% pe perioadă nedeterminată)(în noiembrie 2018 erau 6,42 milioane contracte de munca faţă de 6,2 milioane cât erau în ian 2017).

A treia, cât mai mulţi români în clasa de mijloc, inclusiv prin reducerea sărăciei şi a polarizării sociale. Câştiguri de peste 1000 euro brut lunar - 1.576.589 milioane persoane la iunie 2018 (include transferul contribuţiilor) faţă de 727.897 persoane la decembrie 2016. Mai mult, conform ultimelor date oficiale Eurostat, implementarea strategiilor #wageledgrowth şi #nouldevelopmentalism a condus la atingerea unei ţinte importante - scoaterea a 654 mii români din riscul de sărăcie şi excluziune socială şi a 827 mii români din starea de deprivare materială în anul 2017 faţă de 2016.

A patra, salarii mai mari şi investiţii în Sănătate şi Educaţie. Dublarea salariilor medicilor plus creşteri consistente în învăţământ. Profesor studii superioare de lunga durată grad didactic 1 creştere de 81,3% în ianuarie 2019 faţă de decembrie 2016 (de la 2965 lei la 5376 lei), profesor studii superioare cu grad didactic definitiv creştere de 90% (de la 2356 lei la 4477 lei), profesor studii superioare de lungă durată, grad didactic debutant creştere de 96,8% (de la 1645 lei la 3237 lei), pentru un profesor universitar cu 20-25 de ani vechime o creştere de 77,6% (de la 5230 lei la 9289 lei) iar pentru un asistent universitar o creştere de 88,2% (de la 1971 lei la 3709 lei).

În cadrul strategiei #wageledgrowth, obiectivul fundamental a constat în diseminarea beneficiilor creşterii economice către populaţie şi echilibrarea raportului muncă / capital în ceea ce priveşte remunerarea factorilor de producţie. S-a propus ca până în 2020 ponderea remunerării salariaţilor să ajungă de la 34% din PIB în 2016 la 36% în 2017 şi 40% din PIB în 2021.

Şi pentru că România se afla cu mult sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte remunerarea muncii şi protecţia socială, a fost gândită o viteză mai mare de diseminare a beneficiilor creşterii economice, astfel încât ponderea creşterii masei salariale şi a cheltuielilor de protecţie socială să reprezinte peste 55% din creşterea PIB nominal faţă de anul anterior. Evoluţia pentru România o puteţi vedea în tabelul de mai jos.

 

2017

2018e

2019e

2020e

Creşterea PIB nominal faţă de anul anterior (miliarde lei)

94

91

73

78

Creşterea masei salariale  (în domeniul public şi privat) şi a cheltuielilor de protecţie socială (inclusiv pensiile) faţă de anul anterior (miliarde lei)

56,3

49,7

46,9

48,7

Ponderea diseminării creşterii economice către populaţie (%)

60%

55%

64%

62%

Notă: e - estimare. Sursa: CNSP, Eurostat, 2018

Parte din strategia #wageledgrowth astfel convenită, măsura participării mai consistente a populaţiei la benefiicile plusului de valoare din economie a fost şi va fi îndeplinită. La fiecare 100 lei produsă în plus în economie faţă de anul anterior peste 55 lei au mers şi vor merge şi în următorii ani în remunerarea salariaţilor (atât în sectorul public, cât şi în cel privat) şi către protecţie socială (inclusiv pensiile).

Prin această strategie complementară accelerării #investmentledgrowth din ultimele luni şi anii următori (la 10 luni din anul curent cheltuielile de capital din execuţia bugetară indică plus 75% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior,chiar dacă aici este cuprinsă şi dinamica pozitivă a cheltuielilor de înzestrare militară), se creează astfel un cerc virtuos care poate creşte viteza de convergenţă a României către media UE.

În opinia mea, strategia #wageledgrowth şi-a produs efectele pozitive în economie. Creşterea ponderii alocate muncii din ceea ce se produce în economie şi din plusul de creştere economică a condus la creşterea veniturilor (salarii, pensii, prestaţii sociale, scheme de ajutor de stat s.a.m.d), s-a stimulat astfel cererea agregată iar acest proces a antrenat şi o creştere de investiţii şi de producţie (ofertă agregată) pentru a satisface această cerere în plus (a se vedea de exemplu creşterea PIB ului potenţial de la 3,6% în 2016 la 4,6% în 2018, conform ultimei prognoze Eurostat). Şi consider că strategia #wageledgrowth trebuie să continue (chiar dacă cu o viteză mai mică) până se va reduce la un nivel rezonabil diferenţialul de venituri dintre România şi ţările dezvoltate. Spun încă o dată, în continuare însă strategia #wageledgrowth trebuie combinată cu strategia #investmentledgrowth, adică un Big Push Investiţional din toate sursele de finanţare posibile: buget, fonduri europene, Investiţii străine directe, împrumuturi şi Parteneriate Public Privat.

Aşa văd.