De ce a scumpit pandemia apartamentele din blocurile vechi

FOTO: Shutterstock

După creşterile de preţuri din iunie şi iulie, costul unei locuinţe din România s-a majorat şi în august, continuând astfel un trend ascendent, început încă din primele luni ale acestui an.

Deşi era de aşteptat să se întâmple exact invers, specialiştii transmit că, în timpul pandemiei, locuinţele, indiferent de anul în care au fost construite, au înregistrat scumpiri considerabile.

De altfel, dezvoltatorii imobiliari spun că până la finalul anului, în marile oraşe, apartamentele vor fi cu 25% mai scumpe decât în 2020. În mod evident, principalul argument adus este reprezentat de scumpirea materialelor de construcţii din ultimele luni, însă acest lucru nu explică şi majorarea preţurilor locuinţelor vechi.

Potrivit datelor transmise de Imobiliare.ro, în august, în Capitala ţării, locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 0,9% de la 1.476 de euro pe metru pătrat, până la 1.489 de euro pe metru pătrat.

Tot în august, în Braşov, preţul locuinţelor vechi s-a apreciat cu 1,4%, de la 1.324 la 1.342 de euro pe metru pătrat. Aceeaşi situaţie a fost raportată şi în cazul locuinţelor vechi din Cluj. Preţul acestora fiind majorat cu 0,5%, de la 1.956 la 1.965 de euro pe metru pătrat,

Totodată, în Constanţa, preţul apartamentelor din blocurile vechi a crescut cu 0,4%, iar în Iaşi şi Timişoara scumpirea a fost de 0,6%.

Cum explică specialiştii aceste scumpiri

„Evoluţia preţurilor imobiliare, în special în sectorul rezidenţial, unde avem un număr mare de vânzători, cumpărători şi tranzacţii, majorarea este dată de raportul dintre cerere şi ofertă.”, a transmis pentru „Adevărul”, Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services al Colliers România.

Potrivit reprezentantului companiei de consultanţă, când cererea devine mai mare decât oferta, cumpărătorii intră în concurenţă şi preţurile încep să crească, iar acest lucru este valabil atat pe piaţa apartamentelor noi, cât şi a celor vechi.

Pentru a explica creşterea cererii din ultimul an, specialistul a identificat trei mari direcţii, menţionând, în primul rând, creşterea importanţei locuinţei ca urmare a pandemiei şi a modului de lucru hibrid.

„Cele mai importante urmări ale pandemiei au fost că oamenii au petrecut mult mai mult timp acasă sau în apropierea locuinţei, prin urmare a fost mai puţin timp petrecut în clădirile de birouri; timpul petrecut în casă a dus la creşterea exigenţelor faţă de spaţiul de locuit şi am văzut atât o creştere a vânzărilor la magazinele de bricolaj, cât şi o cerere mai mare pentru locuinţe cu suprafeţe mai mari sau case, şi nu în ultimul rând, din punct de vedere al facilităţilor căutate în afara locuinţei, a crescut importanţa grădinilor, teraselor, spaţiilor verzi, locurilor de joacă.”, a explicat reprezentantul Colliers.

Potrivit acestuia, un alt motiv care a stat la baza creşterii cererii din imobiliare a fost majorarea generală a salariilor.

„În România este de aproape 10% dacă ne comparăm cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Desigur că această creştere este diferită dacă privim în detaliu sectoarele economice, dar în general dinamica preţurilor la locuinţe urmăreşte îndeaproape dinamica salariilor.”, susţine specialistul.

În ultimul rând, sursa citată menţionează că, cererea ridicată care a dus la scumpirea locuinţelor a fost cauzată şi de scăderea dobânzilor şi accesibilitatea creditelor.

„În sensul că scăderea circulaţiei ca urmare a pandemiei a antrenat şi o scădere a cheltuielilor, oamenii nu au ieşit din casă, au cheltuit mai puţin şi au economisit mai mult. De când măsurile de limitare a circulaţiei s-au înlesnit, asistăm la o revenire a consumului, dar şi a investiţiilor datorate nivelului crescut al economisirii, iar o parte din aceste investiţii ajung în sectorul imobiliar. Dobânzile aflate la un minim istoric au impulsionat achiziţiile pe credit, anul 2021 fiind anul în care băncile au acordat cele mai multe credite imobiliare şi ipotecare.”, a adăugat Gabriel Blăniţă.

Specialistul a subliniat că, decizia de achiziţie în piaţa de rezidenţial se bazează pe mai multe criterii, ca localizarea, tipul proprietăţii, vechimea imobilului, etc - dar cel mai important criteriu rămâne preţul. 

„În Bucureşti, mai mult de jumătate dintre cumpărători au un buget de până la 80.000 de euro, iar sub acest prag de preţ există un număr limitat de locuinţe noi, dar un număr mult mai mare de locuinţe vechi.”, a conchis reprezentantul Colliers.