Avem un parc. Cum îl facem mall?

Deşi bucureştenii duc lipsă de spaţii verzi, Primăria Capitalei a transformat ilegal, în anul 2002, fosta bază sportivă Spartac în zonă construibilă. În urma unei cereri de retrocedare,


Deşi bucureştenii duc lipsă de spaţii verzi, Primăria Capitalei a transformat ilegal, în anul 2002, fosta bază sportivă Spartac în zonă construibilă. În urma unei cereri de retrocedare, în 2004, terenul respectiv a trecut în proprietatea lui Romalo Eduard Ioan Dan.

Acesta l-a vândut, în 2007, irlandezilor de la RI Investment şi Caelum Development, pentru aproximativ 50 de milioane de euro.

Caelum Development împreună cu Sonae Sierra demarează acum un proiect de construire a unui complex comercial uriaş, care se va numi Parklake Plaza şi va cuprinde peste 440 de magazine, 1.200 de apartamente de locuit şi o parcare subterană cu peste 3.000 de locuri.

Administraţia locală a Sectorului 3 a sprijinit acest proiect printr-un PUD providenţial.

O fostă bază sportivă, lăsată în paragină timp de 20 de ani, nu se regăseşte printre opţiunile administraţiei locale pentru amenajarea spaţiilor verzi, deşi avem mare nevoie de ele

Autorităţile locale au preferat să transforme baza Spartac într-un complex comercial. Schimbarea destinaţiei terenurilor a început în anul 2002.

marea terenului din Parcul IOR, Strada Liviu Rebreanu numărul 4, pe care a funcţionat baza sportivă Spartac, au început în urmă cu şase ani.

În 2002, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) aprobă, printr-o hotărâre, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în baza căruia şapte hectare din respectivul teren trec din regimul de bază sportivă (V3B - spaţiu verde), cum era prevăzut în Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2000, în zonă construibilă (M3 - zonă mixtă).

Hotărârea CGMB din ianuarie 2002 este aprobată cu încălcarea articolului 79 din Legea educaţiei fizice şi sportului din anul 2000, potrivit căruia "schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate".

Or, nici una din cele două condiţii stipulate de lege nu a fost îndeplinită înainte de schimbarea destinaţiei terenului.

Fosta bază sportivă, retrocedată

În luna decembrie a aceluiaşi an, consilierii municipali aprobă o hotărâre conform căreia municipiul Bucureşti, Clubul Sportiv Spartac şi societatea Stoleru

Group se asociază în vederea realizării unui centru social-cultural de agrement şi de locuit printr-un parteneriat public-privat, al cărui contract urma să fie semnat de către primarul Capitalei de atunci, Traian Băsescu.

Ulterior însă, acest proiect nu mai este dus la îndeplinire întrucât, în noiembrie 2004, primarul general Traian Băsescu, dând curs unei cereri de retrocedare, emite dispoziţia 3.544, prin care "se restituie, în natură, în proprietatea domnului Romalo Eduard Ioan Dan, terenul în suprafaţă de 82.229 de metri pătraţi, situat în Bulevardul Liviu Rebreanu, nr. 4".

Tranzacţia anului

Odată cu parafarea punerii în posesie, lucrurile îşi urmează cursul bine cunoscut. Proprietarul vinde terenul, în 2007, pentru mai mult de 50 de milioane euro investitorilor irlandezi RI Investment în colaborare cu Caelum Development.

Ulterior, aceştia din urmă se asociază cu Sonae Sierra pentru dezvoltarea unuia din cele mai mari centre comerciale din Europa - Parklake Plaza.

Deşi PUZ-ul, aprobat cu încălcarea Legii educaţiei fizice şi sportului, oferă acoperirea legală pentru realizarea de construcţii pe terenul fostei baze sportive, regimul de înălţime nu corespunde încă intenţiilor investitorilor, care apelează de această dată la autorităţile administraţiei
de sector.

53 milioane de euro

- a obţinut proprietarul terenului pentru cele 8,2 hectare de lângă Parcul Titan.

Spaţiu verde fără copaci

Reprezentanţii societăţii civile spun că pe fosta bază sportivă Spartac urmează să se defrişeze aproximativ 200 de copaci.

Mai mult decât atât, la sfârşitul săptămânii trecute, mai multe oragnizaţii neguvernamentale de mediu au mers în Parcul IOR pentru a strânge semnături de la bucureştenii care se declară împotriva acestui
proiect.

Liliana Jaravete, consilier în Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, a spus însă că proiectul Parklake Plaza se află în deplină legalitate.

Conform documentaţiei depuse de beneficiar la Agentia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, terenul nu este integrat în Parcul IOR, fosta bază sportivă fiind separată de parc printr-un gard.

Doar două porţi ruginite mai amintesc de fosta bază sportivă Spartac, restul fiind un teren viran invadat de ciulini şi PET-uri.

Investitorii nu au demarat construcţia deocamdată, dar au realizat deja nişte teste geo pentru a analiza structura terenului. De asemenea, Liliana Jaravete a explicat că "nu se taie niciun arbore, am fost la faţa locului şi am văzut că este un teren viran lăsat în paragină".

Potrivit reprezentantului Agenţiei de Mediu Bucureşti, investitorii s-au angajat prin proiectul propus să planteze 1.000 de copaci. Aceştia vor fi plantaţi fie în zona unde va fi dezvoltat proiectul, fie în altă parte unde sectorul înregistrează un deficit din punctul de vedere al spaţiilor verzi.

Magazine în parcul Titan

Proiectul Parklake Plaza va fi realizat de Sonae Sierra şi Caelum Development.

Se estimează că termenul pentru finalizarea investiţiei este anul 2011.

Uriaşul centru comercial din fostul parc IOR va fi structurat pe cinci etaje şi va cuprinde aproximativ 440 de magazine şi 14 săli de cinema.

Acelaşi proiect include construirea a peste 1.200 de apartamente şi a unei parcări subterane de 3.300 de locuri.

"Nu este bază sportivă"

Dosarul proiectului conţine două adrese potrivit cărora terenul din Rebreanu nr. 4 nu este bază sportivă.
Adresa Ministerului Tineretului şi Sportului din 1999, semnată de ministrul de atunci, Crin Antonescu, arată că terenul nu figurează ca bază sportivă la minister.

O altă adresă, purtând semnătura secretarului Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS), Damian Florea, actualmente deputat conservator, certifică faptul că suprafaţa fostei baze sportive nu este în administrarea ANS.

În acest fel, autorităţile susţin că nu se încalcă Legea educaţiei fizice şi sportului.

Administraţia Sector 3 înalţă blocurile

Pentru rezolvarea problemei legate de regimul de înălţime a construcţiei prevăzute în proiectul Parklake Plaza, investitorii solicită primăriei de sector un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) modificator, conform documentaţiei depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

În ciuda prevederilor legale care nu permit administraţiei de sector să modifice regimul de înălţime a construcţiilor (acestea pot fi modificate numai de Consiliul General al Municipiului Bucureşti printr-un Plan Urbanistic Zonal), Consiliul Local al Sectorului 3 aprobă, în septembrie 2007, un PUD prin care în Rebreanu nr. 4 sunt permise construcţii P+8E (parter + opt etaje), faţă de P+4E cât prevedea PUZ-ul din 2002.

Nici primarul de sector, Liviu Negoiţă, care propune Consiliului Local proiectele de hotărâre, nici arhitectul-şef al sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu, care are responsabilitatea rapoartelor de specialitate ce vizează toate reglementările de urbanism din sector, nu au putut fi contactaţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: