Şase din şapte administratori din Pilonul II de pensii ar putea să părăsească România

Şase din şapte administratori din Pilonul II de pensii ar putea să părăsească România

Fondurile de pensii private ameninţă că nu vor putea să continue activitatea în România, din cauza Ordonanţei 114, ceea ce pune sub semnul întrebării siguranţa celor 51 miliarde lei economisite de români.

Şase din şapte administratori de pensii private spun că activitatea lor în România se află sub „incertitudini semnificative“, după ce Guvernul a impus o serie de cerinţe absurde prin Ordonanţa 114, fără ca măcar să le explice necesitatea.

Principala doleanţă a celor care administrează cele 51 de miliarde lei strânse de peste 7 milioane de români în conturile de pensie privată Pilon II este cerinţa de majorare a capitalului social din Ordonanţa 114. Prin aceasta, Guvernul îi obligă pe cei şapte administratori de pensii private să vină cu bani „de acasă“, în total 3,5 miliarde lei, până la finalul anului. Iniţial, prima jumătate a sumei trebuia virată până la jumătatea anului, dar Guvernul a prorogat termenul, în urma controverselor stârnite.

NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din ţara noastră, susţine că cerinţele impuse prin Ordonanţa 114 „pot indica existenţa unei incertitudini semnificative privind capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea” în România, dacă societatea-mamă nu va fi de acord să dea aceşti bani. Cu toate acestea, administratorul NN Pensii a precizat că va continua să activeze în România în acest an şi spune că există indicii relevante că va putea cădea la o înţelegere cu Guvernul. Executivul „ar putea lua în considerare o soluţie de a acomoda atât nevoile sale deja exprimate (investiţii sporite ale fondurilor de pensii în ţară), cât şi cele ale administratorilor de pensii private (niveluri rezonabile de capital social)”, arată compania, într-un raport.

Fondul de pensii Generali spune, de asemenea, că există o „incertitudine semnificativă“ care poate pune la îndoială raţiunea economică de a continua activitatea în anii viitori.

Acelaşi discurs este prezent şi la fondul Metropolitan Life: „Aceste evenimente sau condiţii indică existenţa unei incertitudini care ar putea genera îndoieli cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea”.

BRD Pensii susţine că adoptarea Ordonanţei 114 produce incertitudini asupra continuităţii activităţii şi că există posibilitatea „ca acţionarii administratorului să-şi reevalueze opţiunile pentru activitatea de gestionare a pensiilor din Pilonul II în România”.

Fondul de pensii Aegon spune că incertitudinea din prezent i-a făcut pe acţionari să nu decidă dacă vor furniza capitalul social suplimentar, iar în cazul în care nu o fac până la 31 decembrie, societatea se va afla în imposibilitatea administrării fondului de pensii Vital după această dată.

Allianz Pensii aşteaptă, de asemenea, clarificări de la autorităţile române, dar subliniază de asemenea că dacă nu va primi capitalul social de la societatea-mamă, se va afla în imposibilitatea administrării fondului de pensii privat „Viitorul tău”, ceea ce generează incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea.

Numai acţionarii administratorului BCR Pensii susţin că „nu au fost relevate elemente de natură să împiedice fondul în a-şi continua activitatea în viitorul previzibil”. Radu Crăciun, preşedinte al BCR Pensii, ne-a spus însă că aceasta este doar părerea acţionarilor.

Politicul nu cedează

Indicii că situaţia ar putea fi remediată nu există până în prezent. Radu Crăciun, care deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a declarat pentru „Adevărul“ că până la acest moment nu au existat decât discuţii şi schimburi de documente cu ministerul Finanţelor.

Acum, administratorii de pensii private aşteaptă normele de aplicare ale Ordonanţei, ca să poată şti modul în care trebuie să majoreze capitalul social. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat aceste norme şi le va publica în curând în Monitorul Oficial, au declarat pentru „Adevărul“ surse din ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a avut până acum niciun cuvânt de spus cu privire la viitorul pensiilor private, deşi este instituţia însărcinată cu supravegherea acestei pieţe. Un raport preliminar realizat de ASF care arăta ce dezastru provoacă OUG 114 a „scăpat“ în presă, dar el nu a mai devenit niciodată oficial.

Ce se întâmplă dacă dispar fondurile de pensii

ASF susţinea, în raportul „scurs“ în presă, că o eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalţi administratori, care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase, se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult capitalul social.

Şi Radu Crăciun, preşedintele APAPR, a explicat ce se întâmplă în cazul în care mai mulţi administratori de fonduri de pensii vor să plece din România. „Dacă unul sau doi administratori de pensii private se retrag şi ies de pe piaţa din România, fondurile vor rămâne în ţară şi se vor distribui către administratorii existenţi. Lucrurile s-ar complica însă dacă vor ieşi mai mulţi administratori de pe piaţă. Nu ştiu ce se va întâmpla, suntem într-un teritoriu necunoscut”, a spus Radu Crăciun.

În cazul în care toţi administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II ar decide să se retragă de pe piaţa românească, legea nu menţionează ce se va întâmpla cu fondurile respective, a declarat recent Diana Coroabă, partener în cadrul companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).

„În cazul în care administratorii de pensii decid să nu aducă acest capital, şi să se retragă de pe piaţa din România, vom avea o problemă foarte mare, pentru că legea actuală a pensiilor menţionează faptul că dacă un administrator se retrage, atunci contribuţiile se duc automat către ceilalţi administratori, ceea ce ar însemna că ceilalţi administratori trebuie să vină cu sume şi mai mari de capital, şi ar fi efectul de domino; în cazul în care toţi administratorii decid să nu aducă sumele suplimentare de capital şi să se retragă de pe piaţa românească, avem o probemă, pentru că legea nu menţionează ce se întâmplă cu fondurile respective”, a afirmat Diana Coroabă.

Ea a estimat că Autoritatea de Supraveghere Financiară ar trebui să intervină, în acest scenariu. „Atunci probabil că ASF ar trebui să preia aceste fonduri, să le administreze”, a declarat reprezentanta PwC.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: