Statul se va împrumuta tot mai scump de la bănci. Ştefan: Avem un buffer care ne permite să nu fim captivi în relaţia cu băncile

Statul român va lua împrumuturi tot mai scumpe de la bănci, în contextul în care dobânzile cresc la nivel global, iar băncile caută să îşi acopere riscurile cerând randamente tot mai mari.

UPDATE 12.15 Ministerul Finanţelor are un buffer care-i permite să nu fie captiv în relaţia cu băncile, în condiţiile în care statul nu a mai reuşit recent să vândă titluri de stat, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, la lansarea raportului economic pentru România în 2017, al Comisiei Europene.

Întrebat în legătură cu licitaţiile eşuate la titlurile de stat, Ştefan a declarat că rezerva ministerului permite o anumită independenţă în relaţia cu băncile.

„Avem un buffer care ne permite să nu fim captivi în această piaţă”, a declarat ministrul, potrivit News.ro.

Buffer-ul sau rezerva în valută din Trezorerie era la finalul lunii mai 2016 de 5,9 miliarde euro, potrivit unor date publicate de Ministerul Finanţelor, iar potrivit unor declaraţii oficiale se află la un nivel similar şi în prezent.

***

Două zile la rând Ministerul Finanţelor a eşuat să se împrumute de la bănci, pentru a finanţa deficitul bugetar, deoarece instituţiile financiare au lansat oferte cu valori sub nivelul solicitat sau la dobânzi mai mari decât se aştepta Guvernul. Economiştii sunt de părere că acesta este un semnal că tendinţa este de creştere a dobânzilor, ceea ce va face statul să se împrumute tot mai scump.

Ministerul de Finanţe a respins atât joi cât şi luni ofertele de cumpărare transmise de bănci la licitaţiile pentru titluri de stat, în condiţiile în care sumele oferite au fost sub valoarea licitaţiei. Licitaţia de joi, pentru obligaţiuni scadente în 26 februarie 2020, a avut o valoare anunţată de 600 milioane lei, dar oferta de finanţare a băncilor a fost slabă, de doar 532 milioane lei. Luni, licitaţia pentru obligaţiuni scadente în 29 aprilie 2024 a avut o valoare anunţată de 300 milioane lei, dar oferta de finanţare a băncilor a fost slabă, de doar 288 milioane lei. Pentru ambele licitaţii, ministerul a respins în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

Ministerul aşteaptă randament mai redus                  

La ultima licitaţie din cadrul emisiunii de titluri scadente în februarie 2020, din 9 februarie, randamentul mediu obţinut de bănci a fost de 2,20% pe an până la scadenţă, iar randamentul maxim - de 2,21%. La licitaţia precedentă din cadrul emisiunii de titluri scadente în aprilie 2024, din 16-17 februarie, băncile au obţinut un randament mediu de 3,51% pe an până la scadenţă, iar randamentul maxim - de 3,53%, în creştere sensibilă faţă de licitaţiile precedente pentru aceeaşi scadenţă.

Ciprian Dascălu, economist-şef al ING, susţine că probabil ministerul de Finanţe consideră că în viitor vor putea emite la randamente mai reduse. „E un răspuns la randamentele ridicate cerute de cei care au vrut să cumpere şi la faptul că cererile au fost sub nivelul sumei anunţate pentru vânzare”, a declarat Dascălu pentru „Adevărul”. Potrivit lui, ministerul va continua să se împrumute de pe pieţe, dar discuţia rămâne la ce randamente.

Riscuri externe

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, consideră că, în contextul decisiv economic şi politic, pieţele vând şi cumpără risc. El susţine că leul şi activele denominate în leu, titlurile de stat, fac şi ele parte din acest flux şi reflux, iar la acest moment există o atitudine anti-risc pe plan internaţional din două sau trei motive: confirmarea votului Brexit, discrepanţa semnificativă dintre doi aliaţi-cheie ai NATO, Olanda şi Turcia, incertitudinea legată de politicile economice ale Statelor Unite.

Potrivit lui Dascălu, creşterea randamentelor este o reacţie tot la factori externi, precum: „aşteptarea ca Rezerva federală a SUA (FED) să crească dobânda, miercuri, pe 15 martie, riscul politic mai ridicat în Europa, cu alegeri pe 15 martie în Olanda şi, după aceea, cele mai importante probabil, alegerile prezidenţiale din Franţa, faptul că global avem o revenire a inflaţiei, preţurile producţiei industriale în China, inflaţiile în regiune, care s-au dus mai degreabă în sus, prognozele de inflaţie pe România, unde inflaţia merge de asemenea în sus, deficitul bugetar chiar şi în plan la limita de 3% care presupune nişte riscuri”.  Toate astea, spune el, au determinat participanţii la licitaţie să ceară randamente mai mari pentru a compensa un risc perceput mai ridicat.

Băncile profită

Mitroi susţine că băncile, nemaifinanţând creşterea economică, finanţează doar riscul suveran, unde au un randament foarte bun pentru riscul pe care şi-l asumă, şi atunci îşi permit să facă un pic de mofturi.

Potrivit lui, România este una din puţinele ţări care plăteşte pe toate palierele de maturitate dobândă reală pozitivă. „Mi se pare firesc ca statul să fie destul de reticent în a oferi băncilor satisfacţia de a se împrumuta la randamente superioare”, ne-a declarat el.

Trend de scumpire

Adrian Mitroi consideră că trendul în care intrăm este de scumpire a creditului suveran, nu numai pentru România, ci şi pentru Europa şi America.

De aceeaşi părere este şi Ciprian Dascălu, care spune că au loc creşteri pe randamente şi în ţările din regiune, iar aceiaşi factori externi acţionează. „Noi ne aşteptăm ca la titlurile de stat pe termen lung în lei randamentele să crească, având doi factori: aşteptările privind creşterile de rată de dobândă la leu locale pe termen scurt şi creşterile de rată de dobândă pe termen lung în alte ţări”, ne-a declarat Dascălu.

Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru martie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,7 miliarde lei, la care se pot adăuga 375 milioane lei prin licitaţii suplimentare. Din valoarea împrumuturilor, 1,2 miliard de lei prin certificate de trezorerie, iar 2,5 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni. Tot în martie, Ministerul Finanţelor a programat o licitaţie de obligaţiuni în euro, în valoare de 200 milioane euro.

Pentru februarie 2017, Finanţele anunţaseră un calendar de împrumuturi de 3,4 miliarde lei, dar au luat efectiv cu împrumut doar 3,3 miliarde lei.

În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016.

Comisia Europeană şi mulţi analişti se aşteaptă la un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2017, din cauza supraestimării de către Guvern a veniturilor bugetare şi a valorii PIB.