Şoferii acuză: traficul de pe Valea Prahovei, umflat artificial pentru a forţa construirea autostrăzii Comarnic-Braşov în defavoarea autostrăzii Sibiu-Piteşti

DN1 se aglomerează adesea în weekend

Liderii patronatelor din transporturi afirmă că traficul de pe Valea Prahovei este umflat artificial, prin mai multe metode simultan, pentru a susţine construirea autostrăzii Comarnic-Braşov în defavoarea Sibiu-Piteşti.

Metoda direcţionării traficului greu

În primul rând, spun liderii patronali, traficul de mărfuri este direcţionat astfel încât Valea Prahovei să fie greu sau imposibil de ocolit.

„Aproape toate trecătoarele rutiere peste Carpaţi (în special cele dintre Moldova şi Transilvania) sunt lăsate în paragină, cu mari restricţii de tonaj.
Astfel, transportatorii de marfă sunt nevoiţi să coboare până la Buzău-Ploieşti, apoi pe DN1A, pentru a ajunge la Braşov sau Sibiu“, a explicat Augustin Hagiu, consultant în transporturi şi fost preşedinte al Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

Metoda numărătorii discreţionare

O altă metodă de a umfla traficul se referă, de data asta, la cifrele din raportărilor oficiale.

Măsurarea traficului se face pe DN1 prin metoda capacităţii (1 TIR = 4 autoturisme), în timp ce pe Valea Oltului se face după metoda numerică (1 TIR = 1 vehicul).

În acest fel, deşi pe Valea Oltului şi pe Valea Prahovei trec, numeric, la fel de multe autovehicule, pe DN1 recensămintele de trafic arată cifre mult mai mari.

Estimările de cost, întoarse din condei

În plus, estimările de cost pentru Comarnic-Braşov arată 1,1 miliarde de euro, în timp ce pentru Sibiu-Piteşti ar fi 1,8 miliarde de euro, când lucrurile stau de fapt invers.

„Un tunel pe Comarnic-Braşov este estimat la 15 milioane de euro/km per tub, în timp ce pe Sibiu-Piteşti estimările anunţate oficial urcă până la 27 de milioane de euro/km per tub. Toate acestea, doar pentru ca Guvernul să justifice necesitatea construirii autostrăzii Comarnic-Braşov, în detrimentul tronsonului Sibiu-Piteşti”, a subliniat Mihai Crăciun, liderul asociaţiei Construim România.

La rândul său, Ion Lixandru, preşedintele Asociaţiei Române de Logistică (ARILOG), a arătat că pe eventualul tronson Comarnic-Braşov – „care pleacă de la nimic şi ajunge la nimic“ – maşinile ar urca până la altitudini de 1.100 de metri, faţă de 600-700 de metri altitudine pe Sibiu-Piteşti.

„Să urci cu 40 de tone la 1.100 de metri înseamnă costuri inutile, pentru că ai un consum suplimentar de carburant, dar camioanele trebuie să mai şi coboare, deci ai uzuri suplimentare şi la plăcuţele de frână“, a conchis liderul patronal.