Singapore: paradis fiscal sau centru financiar?

Principalul atu pentru Singapore este cadrul prielnic pentru activităţile comerciale transfrontaliere, spun economiştii Băncii Mondiale

Atributele care au ajutat Singapore să devină cel mai bun loc pentru afaceri din întreaga lume ameninţă să pecetluiască imaginea de „paradis fiscal” a oraşului-stat.

De opt ani la rând, economiştii Băncii Mondiale au plasat Singapore pe primul loc în topul celor mai bune locuri pentru afaceri. Cu o rată a şomajului de 2%, una dintre cele mai mici din lume, autorităţile de aici au elaborat un plan pentru a atrage cât mai mulţi imigranţi până în 2030 pentru a se asigura că dezvoltarea oraşului-stat îşi atinge potenţialul – aceasta în contextul în care dezbaterea privind imigranţii pune pe jar SUA şi UE. 

Cum se traduc rapoartele seci ale analiştilor pe străzile singaporeze? Canioane formate de zgârie-nori şi prin şiruri parcă fără sfârşit de containere din port. Anul trecut, economia a înregistrat o creştere de 2,1%. Aceasta datorită  implementării unui sistem care permite trimiterea online a formularelor folosite în administraţia publică, precum şi funcţionarea pe baza „ghişeului unic” pentru activităţile comerciale, care facilitează comerţul prin faptul că permite traderilor transfrontalieri să înainteze printr-un singur portal toate documentele necesare pentru verificările vamale, explică economiştii Băncii Mondiale.

Europenii fug de impozite prin Singapore

Faptul că tot mai mulţi evazionişti aleg Singapore pentru a ocoli plata impozitelor în alte ţări este un secret la vedere de mai mulţi ani. Cel puţin 14% din activele offshore în valoare de 1.000 de miliarde de dolari administrate în Singapore şi Hong Kong aparţin, de fapt, unor societăţi europene, estimează compania de consultanţă fiscală BCG. 

Tot un secret la vedere este şi faptul că tot mai mulţi infractori aleg Singapore pentru a-şi desfăşura afacerile de spălare de bani. Autorităţile singaporeze trebuie să decidă acum dacă statutul de cel mai bun loc pentru afaceri din întreaga lume este compatibil şi cu cel de reper de integritate, notează jurnaliştii publicaţiei germane „Der Spiegel” într-un amplu reportaj despre activităţile ilegale desfăşurate în Singapore. 

„Planul strategic prin care Singapore vrea să-şi asigure viitorul este extrem de impresionant”, spune ambasadorul Germaniei din Singapore, Angelika Viets. Puterea de cumpărare a statului este, şi ea, impresionantă. În iunie, când nivelul poluării din aer a atins un nivel-record, numărul de singaporezi care au intrat pe Amazon pentru a-şi cumpăra aparate de protecţie a fost atât de mare încât a dus la prăbuşirea celui mai mare retailer online. 

Iar guvernanţii vor să profite de boomul economic pentru a transforma statul într-un centru financiar de talia Londrei sau a New Yorkului. Pentru asta, au început din acest an să adopte o strategie mult mai agresivă pentru a „curăţa” imaginea de paradis fiscal, aplicând o serie de reforme fiscale. Însă tocmai principalele atribute care au propulsat Singapore fac atât de dificilă lupta cu evaziunea. Spre exemplu, statul percepe impozite pe profit, dar niciun fel de impozit pentru moştenire sau câştiguri de capital, nişă ce permite persoanelor care-şi mută averile în sistemul bancar singaporez să scape de orice penalizare chiar dacă sunt prinse.

Singapore a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru evazionişti de la izbucnirea crizei. Fenomenul a fost favorizat în primul rând de reorientarea băncilor către această regiune, în contextul creşterii spectaculoase înregistrate de China, cu efecte în întreaga zonă. În plus, momentul a coincis cu o schimbare de politică la nivel mondial faţă de lupta cu evaziunea, care a devenit o prioritate în SUA şi în UE. În plus, ridicarea secretului bancar în Elveţia a determinat mulţi milionari să-şi mute conturile în Singapore. 

Speriaţi de controalele tot mai riguroase din propriile ţări, aceştia au urmat băncile în Asia, unde legislaţiile permisive încă îi favorizează pe cei care vor conturi cât mai secrete. Pentru că impozitează numai veniturile realizate de companii pe terioriul naţional şi permit înfiinţarea unor corporaţii opace, aceste destinaţii atrag tot mai multe operaţiuni bancare.