Sancțiunile UE împotriva Rusiei vor avea un impact economic pe termen lung tot mai mare, spun specialiștii
0Sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei se vor dezvolta în timp și vor avea un impact pe termen lung tot mai mare asupra economiei, susțin oficialii europeni, relatează Bloomberg.

Un raport al Comisiei Europeane, consultat de Bloomberg, subliniază faptul că sancțiunile au „degradat semnificativ capacitatea industrială și tehnologică a Rusiei”. „Aceste efecte se vor intensifica și mai mult în timp, deoarece măsurile au un impact structural, pe termen lung, asupra bugetului Rusiei, a piețelor financiare, a investițiilor străine și a bazei sale industriale și tehnologice.”, arată sursa citată.
UE a sancționat aproape 1.500 de persoane și 250 de entități de când au început atacurile Rusiei asupra Ucrainei, începând cu anexarea Crimeei în 2014 și urmată de invadarea Ucrainei în februarie anul trecut.
Cu măsurile menite să minimizeze efectele asupra statelor membre, impactul asupra UE a fost limitat, dar a fost „tangibil” în unele zone, mai ales din cauza contra-măsurilor Rusiei, din cauza războiului însuși, dar și a creșterii rezultate a preturilor, informează raportul.
Efectele războiului
Evaluarea notează că industria europeană a raportat câteva întreruperi „grave” legate de importuri ale lanțului de aprovizionare privind gazele rare, cum ar fi neonul și xenonul, care sunt utilizate pentru a produce cipuri.
Transportul feroviar de marfă între UE și China, care tranzitează prin Rusia, a scăzut, iar interdicția de import a produselor din lemn, precum și contra-măsurile rusești au contribuit la creșterea prețurilor și la unele probleme de aprovizionare, în special pentru placaj și stejar.
Exporturile UE către Rusia și importurile din această țară au scăzut cu peste 50% față de 2021, rezultând „o decuplare fără precedent”, se arată în evaluare. Acest lucru a făcut ca industriile prelucrătoare, dependente de tehnologie, să se micșoreze deosebit de rapid, producția de tehnologie înaltă și medie-înaltă înregistrând o pierdere anuală de 13%.
Pentru exporturile de articole cu dublă utilizare și tehnologie avansată, scăderea este deosebit de abruptă, scăzând cu 78% în 2022 comparativ cu 2019-2021.
Cu toate acestea, Moscova a reușit să strângă unele materiale și să se aprovizioneze cu unele bunuri interzise și alte tehnologii din țări terțe, inclusiv din China, Kazahstan, Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Conform raportului, China a exportat volume record din unele mărfuri. Acesta pune la îndoială, totuși, capacitatea Moscovei de a procura cu ușurință articole cheie, menționând că măsurile „sunt concepute pentru a viza bunuri de capital cheie acolo unde dependența Rusiei de livrările din UE, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia este de peste 60% și unde China, în prezent, furnizează mai puțin de 25% (adică zonele în care întreprinderile chineze au o capacitate limitată de a umple golurile).”
De aceea, cele mai recente eforturi ale UE s-au concentrat pe aplicarea restricțiilor și pe restrângerea capacității Rusiei de a evita sancțiunile, inclusiv prin intermediul țărilor terțe.
Raportul estimează că aproape o treime din bugetul federal al Rusiei va fi cheltuit pentru apărare și securitate internă în acest an.
Pe de altă parte, producția de oțel din Rusia a scăzut cu 7% anul trecut față de 2021 și se așteaptă o scădere suplimentară de 10% în acest an.
„Cu mult peste impactul lor imediat, restricțiile la import ale UE se filtrează profund în structura economiei Rusiei”, mai arată documentul.
Ce spun economiștii
„Sancțiunile și costul războiului vor avea un impact lent asupra perspectivelor de creștere pe termen lung ale Rusiei. Legăturile întrerupte cu restul lumii înseamnă că firmele locale ineficiente câștigă o stăpânire pe piața internă, diminuând creșterea productivității.”, spune Alexander Isakov, economist din Rusia și ECE.
Între timp, impactul măsurilor introduse de UE și aliații săi din Grupul celor Șapte asupra sectorului energetic al Rusiei, inclusiv plafonarea prețului petrolului, a fost mixt.
Moscova a reușit să redirecționeze unele vânzări pierdute către țări precum China, India și Turcia, dar acestea au obținut adesea reduceri semnificative de aproximativ 30 de dolari față de prețul Brent, notează autorii analizei.
O interdicție de export a tehnologiilor de rafinare a petrolului și de lichefiere a gazelor a făcut imposibilă modernizarea rafinăriilor sale la standardele de export necesare, se menționează în document.
În timp ce marea majoritate a statelor membre UE au reușit să-și oprească importurile de petrol rusesc și să-și facă aprovizionarea din altă parte, câteva țări, inclusiv Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, continuă să depindp de țițeiul Moscovei.
O creștere a prețurilor mărfurilor și energiei după începutul războiului a fost, de asemenea, mai severă în UE în comparație cu unii dintre aliații săi, inclusiv SUA și Japonia, afectând competitivitatea blocului.
Recesiune în mai multe state membre
Mai multe state membre au trecut prin perioade de recesiune de la începutul anului 2022.
Până la sfârșitul lunii iunie, Comisia a aprobat peste 250 de măsuri naționale pentru a atenua impactul economic al războiului, pentru un cost total de aproximativ 730 de miliarde de euro.
Restricțiile privind oțelul rusesc nu au cauzat probleme semnificative de aprovizionare, deoarece bunurile au fost în mare parte înlocuite cu importuri din alte țări. În mod similar, până acum au fost evitate întreruperile importurilor de cele mai multe materii prime critice – care nu sunt sancționate –, importurile de aluminiu, nichel, paladiu și titan, toate menținându-se constant.
Raportul notează că minereul de fier, unde importurile din Rusia au scăzut cu 85%, este o excepție notabilă.
Totuși, războiul în sine a perturbat lanțurile de aprovizionare și a provocat unele lipsuri de materii prime, iar companiile au fost nevoite să găsească noi rute la prețuri mai mari, recunoaște Comisia Europeană.
Potrivit raportului, sancțiunile „au limitat considerabil opțiunile politice și economice ale Moscovei, au cauzat tensiuni financiare, au tăiat țara de pe piețele cheie, au crescut costurile comerciale și au degradat semnificativ capacitatea industrială și tehnologică a Rusiei”.