Video „Bate un vânt bun de reformă”: Salarizarea unitară a bugetarilor va fi gata la jumătatea anului viitor, spune Dragoș Pîslaru

Proiectul salarizării unitare din sistemul public va fi gata la jumătatea anului viitor, a declarat luni ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, răspunzând întrebării unui jurnalist.

Întrebat de un jurnalist dacă tăierea sporurilor nu ar fi trebuit să se regăsească și în proiectul privind legea salarizării unitare, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru a declarat luni că s-a ajuns la o învoială cu Comisia Europeană astfel încât proiectul legii salarizării unitare să fie gata până la jumătatea anului viitor.

„Joia trecută am anunțat că acel jalon legat de reforma de salarizarea unitară, a fost discutată cu Comisia, că, din cauza faptului că are un impact bugetar și ține de discuțiile pe spațiul fiscal, va fi discutat, deci va fi împins pentru jumătatea anului viitor. Prin urmare, în acest moment nu există un "hei rup" de a lucra la legea salarizării, ci mai degrabă va exista un demers, bineînțeles, din partea ministrului de resort, de a pregăti în noul context un proiect de lege. În ceea ce privește comentarea ordonanței ((privind tăierea sporurilor, n.r.)), din păcate vă voi da același răspuns, nu sunt aici să comentez ordonanța, ci să vă povestesc despre Planul Național de Redresare și Reziliență și să anunț prin intermediul dumneavoastră românii de faptul că există un plan și că avem un calendar și o modalitate foarte concretă prin care putem să repunem pe făgaș PNRR”,  a spus ministrul.

El a adăugat, în contextul în care angajații ministerului au declanșat un protest spontan, că nu ia în calcul tăierea tuturor sporurilor celor din minister, pentru că munca angajaților trebuie răsplătită, mai ales că aceștia prestează intens pentru atragerea fondurilor europene din PNRR.

„Am spus că nu se pune problema de a nu exista un sistem de bonificare de performanță, asta am spus mai devreme. Deci nu se pune problema să tai, dacă asumpția este că tai tot, nu se pune problema să tai tot, nu există așa ceva. Am spus doar că este vorba de a vedea cum se pune în aplicare și care sunt discriminările între diverse ministere cu privire la gestiunea fondului europene. Deci asta este tema de lucru, nimeni n-a spus, tăiați tot sau nu compensați oamenii care lucrează zi-noapte pentru absorbția fondurilor europene” , a adăugat el.

În ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene, ministrul a precizat că, în cazul PNRR s-a ajuns la un grad de 30,7%, iar în privința fondurilor de coeziune la 10,58%.

Proiectul salarizării unitare va fi gata la jumătatea anului viitor. Foto Adevărul/Eduard Enea

Bugetarii au demarat proteste

Zeci de angajați ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au declanșat, luni, un protest spontan la sediul instituției, pe fondul nemulțumirilor față de măsurile anunțate de guvernul condus de Ilie Bolojan, care vizează tăierea mai multor sporuri, în vederea reducerii deficitului bugetar.

„Protest spontan la MIPE contra tăierilor: Ne trebuie bani europeni, dar angajații care asigură absorbția acestor fonduri trebuie să se «sacrifice» pentru strategia Bolojan de resuscitare a unui buget de stat pe care tot guvernanții l-au adus în starea actuală!”, scrie în mesajul, publicat luni după-amiază de Federația Publisind, care însoțește imaginile video cu protestul angajaților de la MIPE.

Luni dimineață, sute de angajaţi ai Ministerului de Finanțe şi ai administraţiilor judeţene ale ANAF au declanşat proteste spontane pe holurile sau în faţa instituţiilor, nemulţumiţi de intenţia guvernului de a tăia unele sporuri, cum ar fi cel de condiţii vătămătoare, ceea ce, potrivit afirmațiilor acestora, ar duce la diminuarea veniturilor cu aproximativ 700 de lei.

Acestui protest organizat dimineață s-au alăturat şi angajaţi ai Caselor Judeţene de Pensii.

Se reiau discuțiile pe tema PNRR

Anterior, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunțase, după ședința de guvern în care a fost aprobată ordonanța de austeritate, că se vor relua discuțiile tehnice pe tema PNRR cu Comisia Europeană.

„Vestea pozitivă este că am creat cu Comisia Europeană un plan, un plan de lucru pentru perioada următoare, și anume ca în următoarele două săptămâni să lucrăm intens împreună cu Comisia Europeană pentru a lămuri situația celor două paliere. Avem deja un preacord, iată, o altă veste bună, un preacord care de data asta a fost reconfirmat, legat de componenta nerambursabilă, unde în acest moment vă pot spune că stăm bine și că avem o abordare care să permită ca România să absoarbă toți banii nerambursabili de pe PNRR, ceea ce este foarte important. În același timp, evident, acest lucru înseamnă că trebuie să existe niște permutări, pentru că am adus proiecte care erau bune, mature și care se puteau îndeplini până la finalul anului 2026, până în august, de fapt, 2026, și le-am mutat, le-am permutat, a declarat Dragoș Pîslaru. 

Pe componenta de împrumut am agreat că vom încerca, evident, să păstrăm toate proiectele pe care le mai avem care sunt cu grad de risc scăzut în ceea ce privește implementarea până în 2026 și să ne concentrăm împreună la nivel tehnic, să discutăm despre toate celelalte proiecte cu risc mediu, având în vedere că deja am inițiat împreună cu colegii miniștri de linie o consultare și o monitorizare foarte complexă pentru a ne asigura că există o asumare la nivelul fiecărui minister de linie a situației pe aceste proiecte. Avem o dată-limită ziua de miercuri pentru a primi aceste situații la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, evident, restul perioadei de două săptămâni pentru a clarifica ce mai este de clarificat cu privire la fezabilitatea de a reține noi proiecte sau proiectele pe care le avem în discuție în PNRR”.

„Vom încerca să simplificăm țintele și jaloanele”

Ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru a mai dat „o veste bună”

„Ceea ce iarăși cred că este o veste bună este că am agreat că în această revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență vom încerca să simplificăm țintele și jaloanele, astfel încât, pe de o parte, să avem această clarificare și să scoatem toate acele jaloane și ținte intermediare, să putem să aducem un pachet bun de reforme care pot fi îndeplinite rapid pentru Cererea de plată 4 și să ne asigurăm, în același timp, că reformele care au, poate, un cost bugetar mare sunt împinse către cererile din anul următor. Am discutat despre cam cum ar arăta calendarul până la sfârșitul PNRR, în mod evident. Am discutat despre ideea de a avea încă două cereri de plată anul viitor. Deocamdată, nu am stabilit un calendar fix pentru că ține de discuțiile de reașezare pentru partea aceasta de revizuire.”

 Alte declarații:

„Ceea ce aș vrea să menționez este că, cu ocazia întâlnirii, am discutat o invitație pentru doamna Céline Gauer în perioada 14-15 iulie. Evident, această invitație este în linie cu calendarul pe care ni l-am propus, deci, ne putem uita la un lucru intens timp de 2 săptămâni, după care să avem această întâlnire la București, inclusiv întâlnirea grupului coordonatorilor de investiții, a miniștrilor de linie și a primului-ministru, întâlnire pentru a putea să ajungem la o concluzie preliminară și trimite apoi imediat formal acest Plan Național de Redresare și Reziliență revizuit”.

„Ceea ce cred că este de punctat este deschiderea Comisiei Europene de a relua discuțiile tehnice, deschiderea de a vedea dacă pe componentele de împrumut putem, într-adevăr, să ne uităm cum au făcut alte state, ca Polonia, la instrumente financiare. Nu vă ascund faptul că aceste lucruri sunt în legătură directă cu discuțiile pachetul fiscal - ne amintim că parchetul de fiscal nu este doar o urgență astăzi, ci este o reformă de pe PNRR care are o amânare destul de mare, de vreo trei ani de zile și cred că este foarte important să înțelegem că această deblocare și redeschiderea lucrului tehnic trebuie tratată acum cu asumarea corespunzătoare la nivelul Guvernului”.

„În ședința de guvern, prim-ministrul mi-a dat cuvântul pentru a face această informare cu privire la vizita de la Bruxelles și am clarificat faptul că ne vom mobiliza în perioada următoare pentru a putea ca, pentru fiecare minister de linie, pentru Planul Național de Redresare și Reziliență în general, să putem avea o situație foarte clară pe care să o discutăm la nivel tehnic”.

„Dacă lucrurile vor merge și acesta este scenariul, înseamnă că pe 14-15 iulie avem un acord”

Dragoș Pîslaru a mai spus că „dacă lucrurile vor merge și acesta este scenariul, înseamnă că pe 14-15 iulie avem un acord”.

„Trimitem după aceea Planul Național de Redresare și Reziliență în forma lui pentru aprobare, va intra într-un proces de aprobare care va dura undeva cam două luni, două-trei luni de zile, trei luni și jumătate chiar de acum, pentru că este și luna august, evident, la mijloc, înseamnă mai întâi două luni de zile de pregătire cu Comisia și apoi aprobare de către Consiliu”.

„Între timp, noi ne concentrăm, până pe 25 noiembrie, pentru a debloca banii suspendați de pe Cererea de plată 3, deci 860 de milioane de euro și depune Cererea de plată 4, imediat, imediat cum vom avea acordul PNRR revizuit, cu ideea că dacă totul e bine, e lucrat bine, ne facem lucrurile cum trebuie, cu profesionalism, putem avea inclusiv plata aferentă Cererii de plată 4, ideal la sfârșitul anului, aceasta este asumpția de lucru”.

„Iată, deci, că discutăm nu doar despre o situație complicată găsită, ci despre un plan, o rezolvare de soluții comune, Comisia Europeană este partener în acest exercițiu pe care îl avem de demarat. Cred că, dacă lucrăm cot la cot împreună, toți miniștrii și formăm o echipă care să-și asume situația aceasta pe care o avem și să nu aștepte să ne dea jos Comisia Europeană proiectele pentru că nu avem asumarea guvernamentală să realizăm că nu le putem termina la timp, deci acestea sunt niște lucruri și o schimbare majoră de care avem nevoie”.

„Cred că este momentul, și am spus asta și în ședința de guvern, ca România să înceapă să prezinte lucrurile bune pe care le facem cu Planul Național de Redresare și Reziliență, proiectele pe care le avem și sunt în derulare și pe care trebuie să le finalizăm cu prioritate și nu doar să discutăm despre întârzieri, amânări și alte lucruri și veți vedea determinarea, hotărârea primului-ministru și ale Guvernului pe partea de reforme și veți vedea în perioada următoare inclusiv această clarificare cu privire la restul calendarului și modul în care Planul Național de Redresare și Reziliență se poate așeza”.

„Evident că cele două săptămâni la care fac referire sunt niște săptămâni intense cu lucru tehnic. Ceea ce cu siguranță vom face este, de îndată ce avem lucruri care țin de evoluție, de progres, o să le anunțăm și public, dar, așa cum vă puteți da seama, în aceste două săptămâni nu vom avea o situație pe care să o putem comunica foarte clar decât la finalul acestei perioade”.

 „Bate un vânt bun de reformă”

 Ministul a adăugat în același briefing de presă că „bate un vânt bun de reformă”

„Este un moment important și cele două lucruri mari, anume pachetul fiscal și deblocarea PNRR ar trebui să fie, de fapt, privite împreună. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență creezi oportunități, investești și împingi economia să poată funcționa și pachetul fiscal are ajustările necesare pentru ca să avem credibilitate pe piețele internaționale. Vă mulțumesc mult”.