„România profundă“. Jumătate dintre români nu au canalizare, 11 oraşe deconectate de la termoficare doar în 2014

Doar jumătate de Românie este în Uniunea Europeană, de vreme ce mai puţini de 9,4 milioane de români au acces la servicii de canalizare, iar restul au WC-ul în curte, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Dezastru în sectorul de utilităţi al României: mai puţin de jumătate din populaţia României are acces la servicii de canalizare, în vreme ce consumul de apă potabilă a scăzut anul trecut, deşi reţeaua de distribuţie a crescut, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, la sfârşitul anului 2014, doar 9,39 milioane de persoane aveau locuinţele conectate la sisteme de canalizare, aceştia reprezentând 47,1% din populaţia României. 

Lungimea totală a reţelei de canalizare se situa la sfârşitul anului 2014 la 28.659 de kilometri, din care 20.977 în municipii şi oraşe. Reiese astfel că cele mai multe gospodării de la ţară au încă WC-ul în curte. Comparativ cu anul precedent, în 2014 lungimea reţelei de canalizare s-a extins cu 2.099 de kilometri, respectiv cu 826,9 km în mediul urban şi cu 1.273 kilometri în mediul rural. 

Activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populaţiei şi din unităţile economice şi sociale, precum şi tratarea lor în staţii de epurare, s-a desfăşurat în 311 municipii şi oraşe şi în 760 de comune în anul 2014. 

În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 8,99 milioane persoane, reprezentând 45,1% din populaţia ţării.

Consumul de apă a scăzut

Nu doar la canalizare sunt probleme în România, ci şi în cazul celorlalte utilităţi. Astfel, în cazul apei potabile, lungimea reţelei de distribuţie a crescut anul trecut, dar cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată ţara a scăzut, potrivit INS.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile era de 74.263 de kilometri la finele anului 2014, cu 2.749 de kilometri mai mult faţă de sfârşitul anului 2013.

Cantitatea totală de apă potabilă s-a cifrat la sfârşitului anului trecut la 995,4 milioane de metri cubi, cu 18,6 milioane de metri cubi mai puţin faţă de anul 2013. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic s-a ridicat la 684,4 milioane de metri cubi, reprezentând 68,8% din total. Cea mai mare parte a fost distribuită consumatorilor care au instalate apometre, respectiv 90,7%, diferenţa fiind înregistrată în sistem „pauşal“, mai menţionează INS.

11 oraşe s-au deconectat anul trecut de la termoficare

Un număr de 11 oraşe s-au deconectat în anul 2014 de la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice, cele mai mari fiind Brăila, Târgu-Mureş şi Târgovişte, potrivit unui raport realizat de către Institutul Naţional de Statistică (INS) despre starea utilităţilor din România.

Celelalte opt oraşe care au renunţat la distribuţia de energie termică sunt Buziaş, Caracal, Curtea de Argeş, Făget, Huşi, Oneşti, Sânnicolau Mare şi Topliţa.  

Potrivit raportului, agentul termic mai este distribuit în 88 de localităţi din România, din care 75 sunt municipii şi oraşe.

În total, în anul 2014 au fost distribuite în România 9,8 milioane de gigacalorii, cu 858.332 gigacalorii mai puţin faţă de anul 2013, scăderea fiind astfel de 8,75%. Din totalul distribuit, populaţia a consumat 7,79 milioane de gigacalorii, cu 694.459 gigacalorii sub nivelul din anul precedent.

Probleme grave în Bucureşti şi Galaţi

Informaţia vine în contextul în care mai multe oraşe au deja probleme grave în acest sens. 

Municipiul Galaţi a stat fără apă caldă de la începutul lunii aprilie, când s-a sistat şi furnizarea agentului termic, din cauza problemelor financiare existente la nivelul societăţilor de termoficare. 

De asemenea, probleme există şi în în Bucureşti, unde Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) nu va mai fuziona cu producătorul de energie termică ELCEN. RADET are o datorie de 3,6 miliarde de lei către ELCEN cu tot cu penalităţi, regia având acum conturile blocate. 

Gabriel Dumitraşcu - şeful Consiliului de Administraţie al RADET -  avertiza la finele lunii iunie că la iarnă este posibil ca mai multe cartiere din Bucureşti să rămână fără căldură. 

„Pentru anumite zone din Capitală există riscul ca la iarnă să nu poată fi difuzat agentul termic. Cele mai expuse zone sunt cele din estul Capitalei: Colentina, Fundeni, Doamna Ghica şi Pantelimon“, afirma atunci Dumitraşcu, adăugând că există acest risc şi pentru zone centrale ale Capitalei.

La Suceava nimeni nu mai plăteşte

La Suceava situaţia este diferită: Termica SA – compania de transport şi distribuţie a energiei termice – este în faliment, iar populaţia nu mai plăteşte facturile.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a făcut, miercuri, un apel populaţiei să-şi achite facturile de energie termică chiar dacă societatea de transport a agentului termic, este în faliment, precizând că dacă facturile nu sunt achitate există riscul întreruperii furnizării apei calde menajere.

„Nu am promis că dăm căldură şi apă caldă gratuit. Facturile trebuie plătite chiar dacă Termica e în faliment“; declara Lungu. Oficialul a mai spus că în lunile de vară, când nu este de achitat şi factura la căldură, soldul pentru serviciile de termoficare a crescut cu peste 650.000 de lei la 17,7 milioane de lei în loc să scadă.

Consiliul Concurenţei a tras deja un semnal de alarmă

Nu este prima dată când este tras un semnal de alarmă cu privire la starea sistemului de termoficare. O analiză a Consiliului Concurenţei din luna noiembrie arăta că sistemul de termoficare din România este ineficient, poluant, subfinanţat şi cu pierderi masive. Instituţia avertiza atunci că s-ar putea ajunge la situaţia în care cheltuielile cu energia termică vor depăşi pragul de 10% din veniturile medii ale unei gospodării, putând atinge 12% la nivel naţional şi chiar la 14-15% în unele regiuni ale ţării, peste pragul de suportabilitate.

Liberalizarea a afectat consumul de gaze

Volumul gazelor naturale distribuite la sfârşitul anului 2014 a fost de 8,15 miliarde de metri cubi, cu 477,6 milioane de metri cubi mai puţin decât în 2013, ceea ce înseamnă o reducere de 5,85%, potrivit raportului INS.

Din total, 2,69 miliarde de metri cubi au fost consumate de către populaţie, adică 33% din volumul gazelor distribuite.

În privinţa reţelelor de distribuţie, lungimea totală a conductelor se ridica la 37.890,3 kilometri la sfârşitului anului 2014, din care 21.582,2 kilometri în municipii şi oraşe. În cursul anului trecut, s-au distribuit gaze naturale în 906 localităţi, din care 245 în municipii şi oraşe.

Comparativ cu anul precedent, în anul 2014, lungimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale s-a extins cu 579,1 kilometri, din care în 262,9 km au fost construiţi în mediul urban.