România, printre ţările UE cu cel mai mare deficit şi cea mai semnificativă creştere a datoriei în 2023

România se numără printre ţările Uniunii Europene cu cel mai mare deficit şi cea mai semnificativă creştere a datoriei în 2023, potrivit datelor Eurostat.

România se numără printre ţările Uniunii Europene cu cel mai mare deficit. Foto 123 RF

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai ridicat deficit guvernamental, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.

Astfel, majoritatea statelor membre au raportat un deficit guvernamental în 2023, cu excepţia Ciprului, Danemarcei (ambele cu surplus de 3,1%), Irlandei (1,7%) şi Portugaliei (1,2%). Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB.

Tot luni, Eurostat a publicat şi datele privind datoria guvernamentală. Conform acestor date, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 81,7%, de la un nivel de 83,4% în ultimul trimestru din 2022.

Ţările membre cele mai îndatorate sunt Grecia (161,9%), Italia (137,7%), Franţa (110,6%), Spania (107,7%) şi Belgia (105,2%), la polul opus, cel mai scăzut raport datorie-PIB înregistrându-se în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%) şi Danemarca (29,3%).

România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB).

Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate la începutul anului de Ministerul Finanţelor arată că execuţia bugetului general consolidat pe anul 2023 s-a încheiat cu un deficit de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022.Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 13,3% de la an la an, pe fondul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 611,35 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13% comparativ cu anul precedent, menţinându-şi ponderea la nivelul de 38,6% din PIB.

Datoria guvernamentală a României a ajuns la aproape 49% din PIB în decembrie

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în decembrie 2023, la 782,166 miliarde lei, faţă de 769,907 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a scăzut la 48,9% (PIB conform comunicatului INS din 8 martie 2024), de la 49,7% în noiembrie 2023 (PIB conform comunicatului INS din 12 ianuarie 2024) .

În decembrie 2023, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 732,347 miliarde de lei, de la 723,923 miliarde de lei în noiembrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 49,819 miliarde lei, de la 45,984 miliarde de lei în luna precedentă.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 635,573 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 127,042 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 376,554 miliarde lei, cea în euro la 337,315 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 67,154 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în decembrie 2023, la 761,978 miliarde de lei, în urcare de la 750,186 miliarde lei, în noiembrie, din care 712,205 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (360,706 miliarde de lei) şi în euro (332,976 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a urcat la 20,188 miliarde de lei, de la 19,72 miliarde de lei, în noiembrie 2023, din care 20,141 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în decembrie 2023, de 384,366 miliarde de lei (24% din PIB), din care 369,127 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 15,238 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a administraţiei publice era de 397,8 miliarde de lei (24,9% din PIB), din care 392,85 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,949 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.