România, printre statele UE cu cea mai mare creştere economică în trimestrul II. Daniel Dăianu: Cifrele acestea pot să-i ameţească pe unii

0
0
Foto: Arhivă Adevărul
Foto: Arhivă Adevărul

Produsul Intern Brut a crescut cu 13,2% în Uniunea Europeană şi cu 13,6% în zona euro, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, arată datele publicate, marţi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit sursei citate, ţările membre cu cea mai mare creştere economică înregistrată în această perioadă au fost Spania (19,8%), Franţa (18,7%), Ungaria (17,7%), Italia (17,3%), Portugalia (15,5%), Belgia (14,5%) şi România (13,6%).

Produsul Intern Brut al României a crescut, în trimestrul II din acest an, cu 13% pe seria brută şi cu 13,6% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din 2020, arată datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit Biziday, aceasta este cea mai mare creştere anuală de când există date privind PIB-ul (1987), dar ea se raportează la perioada stării de urgenţă, în care economia s-a oprit parţial.

Conform datelor Eurostat, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9% în Uniunea Europeană şi cu 2% în zona euro, după un declin de 0,1% înregistrat în primul trimestru din 2021 în UE şi de 0,3% în zona euro. Economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, după un avans de 2,5% în primul trimestru din 2021.

De asemenea, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, economia SUA a crescut cu 1,6% (după un avans de 1,5% în primul trimestru din 2021), iar comparativ cu perioada similară din 2020, PIB-ul SUA a înregistrat o expansiune de 12,2% (după un avans de 0,5% în primul trimestru din 2021).

„Creşterea economică din primul semestru de 6,5% şi de 13% în trimestrul doi anunţate de Institutul Naţional de Statistică trebuie contextualizate, a declarat pentru Agerpres preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a subliniat că trebuie să avem în vedere creşterea deficitului de cont curent şi nevoia de corecţie a bugetului public.

„Trebuie să înţelegem că o creştere economică trebuie să fie robustă. Ne uităm la creşterea economică, dar hai să ne uităm si la creşterea dezechilibrelor externe. Asemenea ritmuri de creştere nu sunt sustenabile. Nu sunt sustenabile nici în economii dezvoltate care au balanţă externă echilibrată când sunt reveniri economice, rebound-uri mari după căderile economice forţate din 2020. Este impropriu spus normalizare, dar ai o creştere economică nesustenabilă prin prisma factorilor fundamentali.", a explicat Daniel Dăianu, potrivit Agerpres.

Conform acestuia, numeroase economii vor avea rate de creştere inferioare, faţă de cifrele din 2021, în anii ce vin. 

„În cazul nostru, este de subliniat că avem deficit bugetar structural şi deficite externe mari. Această combinaţie ne este potrivnică şi trebuie corectată. Trebuie deci judecată această creştere din semestrul I, din trimestrul II în raport cu efectul de bază (am avut lockdown în prima parte a anului trecut), cu deficitele externe, cu un deficit bugetar structural mare. 

Această situaţie arată că nu trebuie să ne înfoim în pene. Şi nici să nu uităm că avem de făcut o corecţie macroeconomică majoră. Anul acesta deficitul bugetar va fi în scădere; este bine să fie şi poate fi sub 7% din PIB, chiar dacă ţinta la rectificare este de 7,13%. Semestrul II nu trebuie judecat deci în sine. 

Să ne uităm la balanţa externă, la dezechilibrele externe. Pentru tot anul este credibilă cifra de 7% creştere a PIB, dar ea este însoţită de o creştere a deficitului de cont curent şi ea trebuia pusă în relaţie cu absolut necesara corecţie a deficitului bugetar. Cifrele acestea, ca e 6,5% pe semestru, 7% pe tot anul, ele pot să ameţească pe unii. Trebuie să fie contextualizate. ”, a transmis Dăianu. 

Citeşte şi: Economia României a crescut cu 13,6% în trimestrul al doilea din acest an

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri