Analiză România a pierdut un miliard de lei din oprirea reactoarelor. Soluția pentru Cernavodă este încă pe hârtie

Repornirea Unității 1 de la Cernavodă, în seara de 6 noiembrie, a adus o veste bună pentru producția de electricitate, dar nu și rezolvarea problemei care a afectat centrala în 2026: alimentarea cu apă în condiții de secetă. Pe 7 noiembrie, premierul Luca Niculescu a declarat accelerarea proiectului Bala 2 o prioritate. Investiția, aprobată în 2024 la peste un miliard de lei, nu a intrat însă în execuție. Între urgența energetică și șantier rămân aprobările, finanțarea și contractarea lucrărilor.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost repornită Foto: arhivă

La Cernavodă, premierul a invocat pierderi de aproximativ un miliard de lei, în contextul opririlor reactoarelor, comparându-le cu circa 200 de milioane de euro, sumă asociată soluției Bala 2. Potrivit analizei publicate de Adevărul Financiar, estimarea pierderilor nu a fost însoțită de un calcul financiar detaliat făcut public. Reperul bugetar rămâne HG nr. 1.079 din 4 septembrie 2024: 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA, la prețurile din februarie 2023.

Apropierea sumelor arată dimensiunea economică a întârzierii, nu dovedește că investiția s-ar recupera într-un singur episod de secetă. Pentru un asemenea calcul trebuie cunoscute pierderile efective, partea care ar fi putut fi evitată prin Bala 2 și costul final al proiectului. Valoarea aprobată în 2024 nu trebuie confundată cu devizul actualizat și nici cu estimarea exprimată în euro.

De ce aprobarea nu a devenit șantier

Istoricul amenajărilor din zona Bala începe în 2003. Între 2011 și 2016 au fost realizate un dig de dirijare, apărări de maluri, un prag de fund și dragaje. Nu este însă vorba despre un șantier Bala 2 desfășurat neîntrerupt: soluțiile inițiale au fost reconsiderate după contestațiile organizațiilor de mediu și discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene. Lucrările anterioare nu echivalează cu investiția de amploare aprobată ulterior.

Aprobarea din 2024 prevedea fonduri europene prin Programul Transport 2021–2027 și bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. Durata stabilită era de 60 de luni: 12 pentru proiectare și 48 pentru execuție. Aceasta descrie implementarea, nu permite calcularea automată a finalizării pornind de la data hotărârii de Guvern.

În 2026, demersurile au fost reluate. Comitetul interministerial Bala a fost constituit la 14 august, iar AFDJ a comandat revizuirea devizului în septembrie. Documentația a fost recepționată pe 22 septembrie, iar indicatorii actualizați au primit avizul Consiliului Tehnico-Economic al instituției pe 28 septembrie. La 2 octombrie, AFDJ indica drept pași următori avizarea la Ministerul Transporturilor și identificarea bugetului pentru lansarea achiziției.

Indicatorii actualizați au fost prezentați pe 18 octombrie, urmând circuitul legal de avizare și aprobare. Analiza Adevărul Financiar precizează că noua valoare nu era confirmată public în documentele consultate, iar calendarul efectiv nu era stabilit. Asumarea politică a accelerării nu înlocuiește aceste etape: progresul se va măsura prin aprobări, finanțare și lansarea achiziției pentru proiectare și execuție.

Mai multă apă pe Dunărea Veche, nu protecție absolută

Bala 2 urmărește schimbarea distribuției debitelor la bifurcația brațului Bala, între Călărași și Brăila, pentru a direcționa mai multă apă către Dunărea Veche. Sunt prevăzute restaurarea unui vechi braț, ridicarea pragului de fund existent și dragaje. Creșterea nivelului apei în zona bifurcației, de până la 1,20 metri, este un obiectiv tehnic, nu un rezultat deja obținut și nici o creștere garantată la priza centralei.

Miza economică depășește energia nucleară. La ape scăzute, reducerea încărcăturii navelor poate însemna mai multe curse și costuri logistice mai mari. Proiectul urmărește îmbunătățirea navigației și reducerea costurilor transportului fluvial, alături de refacerea unor habitate. Beneficiile trebuie privite împreună, fără a transforma obiectivele investiției în rezultate certe înaintea execuției.

Seceta din 2026 arată și limitele intervențiilor de urgență. Potrivit raportului Comitetului interministerial, citat în analiza Adevărul Financiar, folosirea barjelor încărcate cu piatră a avut eficiență redusă, iar unele soluții structurale temporare analizate indicau câștiguri de numai 1–3 centimetri. Estimările pentru măsurile temporare puteau depăși 33 de milioane de lei, fără ca suma să reprezinte un bilanț final al cheltuielilor.

Documentația din 2024 menționa debitul minim pentru răcirea a patru reactoare, cu un „nivel de asigurare de peste 97%”. Indicatorul depinde însă de ipotezele hidrologice ale modelării, nu garantează funcționarea în orice secetă. Raportul arată că extremele din 2026 nu fuseseră anticipate de studiile disponibile și recomandă, pentru Unitățile 3 și 4, adaptarea proiectării și analiza unor surse suplimentare de apă.

Silviu Gresoi: „Nu mai discutăm doar despre o investiție întârziată”

Expertul în energie Silviu Gresoi explică, într-o declarație pentru Adevărul Financiar, de ce întârzierea are o miză strategică și de ce Bala 2 trebuie însoțit de măsuri complementare:

„Întârzierea proiectului Bala 2 este o problemă serioasă de securitate energetică, mai ales că vulnerabilitatea legată de debitul Dunării este cunoscută de peste două decenii. Când două reactoare care asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României depind de condițiile hidrologice, nu mai discutăm doar despre o investiție întârziată, ci despre un risc strategic.

Bala 2 poate contribui la îmbunătățirea condițiilor de alimentare cu apă, dar nu poate garanta singur funcționarea centralei în perioadele de secetă extremă. Sunt necesare evaluări hidrologice riguroase, măsuri tehnice complementare și planuri de continuitate pentru situațiile critice.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă este că România cunoaște acest risc de peste 20 de ani, dar nu a reușit să implementeze o soluție durabilă. În securitatea energetică, prevenția costă, dar lipsa ei poate costa mult mai mult”.

Testul pentru Bala 2 este, așadar, dublu: ieșirea din circuitul amânărilor administrative și demonstrarea eficienței în condiții hidrologice severe. România are nevoie nu doar de un șantier început, ci de o soluție verificată și de măsuri de continuitate. Altfel, declararea investiției drept prioritate riscă să lase neschimbată vulnerabilitatea care a readus-o în atenția publică.