Video Români revoltați de construcția unei noi fabrici pe ruinele unui fost combinat: „Să se dea tuturor locuri de muncă, la 4.000 de euro salariu”
0O fabrică de mase plastice pentru industria auto, a cărei construcție începe pe terenul ocupat în ultimele decenii de ruine ale unor secții din Combinatul siderurgic Hunedoara, a stârnit unele nemulțumiri. Unii s-au plâns că oferă prea puține locuri de muncă, în comparație cu industria comunistă.
Peste 200 de hectare de terenuri virane, unele ocupate cu secții dezafectate sau ruine ale secțiilor combinatului siderurgic din Hunedoara, îi întâmpină pe călători la marginea Hunedoarei, în jurul oțelăriei și lamionarelor rămase în activitate din actualul combinat ArcelorMittal Hunedoara (video).
Deasupra lor, pe malul drept al râului Cerna, la intrarea în municipiul, dinspre Deva, halda uriașă de steril a combinatului domină panorama fostului mare centru metalurgic din România secolului XX.
Fabrică nouă în Hunedoara
Unele suprafețe ale vechii platforme siderurgice din Hunedoara au fost achiziționate în ultimii ani de companii private, care au investit sau plănuiesc să o facă în construcția unor fabrici, centre comerciale și de afaceri. Mulți localnici se arată însă nemulțumiți de noile investiții.
Anunțul începerii, în aceste zile, a construcției unei fabrici de componente plastice pentru industria auto, pe un teren viran de circa două hectare care fusese în trecut folosit de combinat ca secție de materii prime a stârnit entuziasm, dar și dezaprobarea unor localnici, care consideră că numărul locurilor de muncă va fi prea mic.
„Într-o primă fază, suprafaţa totală amenajată va fi de 17.750 metri pătrați, din care 3.367 metri pătrați vor fi ocupaţi de o hală şi câteva anexe. Conform informaţiilor furnizate de investitor, se doreşte ca lucrările de construcţie să se finalizeze în toamna acestui an, iar noua fabrică să devină funcţională până cel târziu la finele anului curent. Pentru început, aici vor fi create 40 de noi locuri de muncă, însă reprezentanţii companiei Schieffer Industries spun că proiectul prevede o extindere ulterioară a capacităţii care va duce, într-o a doua fază, la dublarea numărului de locuri de muncă”, a informat Primăria Hunedoara.
În vecinătatea terenului pe care va fi construită fabrica de mase plastice, un teren de cinci hectare a fost achiziționat de companie care anunța în 2023 construcția unei fabrici de produse extrudate de aluminiu reciclat, folosite în construcții.
„Într-o primă fază, fabrica va avea 100 – 120 de angajați, urmând ca, pe măsură ce procesul de producție se va dezvolta, numărul salariaților să ajungă la 250”, informa în 2023 compania Premium Cast.
Investiția așteptată să înceapă în acest an era estimată în 2023 la 85 de milioane de euro și se va derula pe o suprafață de 50.000 de metri pătrați.
Unii localnici cred că sunt prea puține locuri de muncă
În trecut, fabricile Hunedoarei aveau mii de angajați, s-a plâns o localnică la anunțul municipalității.
„Cele 40 de locuri de muncă oferite într-un oraș cu peste 1.000 de oameni aflați în șomaj sunt o bătaie de joc”, arată acesta, într-un mesaj transmis Primăriei Hunedoara.
Un alt localnic se plânge, la rândul lui, de numărul mic al locurilor de muncă oferite de uzina care va fi ridicată pe un teren viran, acoperit cu ruine și deșeuri, scos din circuitul economic din anii ‘90.
„Acolo trebuia ridicată o fabrică, unde să lucreze 3.000 de persoane în trei schimburi: Iar peste drum de combinat, la fosta haldă a zgurii (n.r. un teren pe care este plănuit un centru comercial) o altă fabrică, să aibă 5.000 - 6.000 de angajați. Iar în locul unde au funcționat laminorul 800, furnalele și cocseria, o altă uzină, cu 3.000 de angajați și nu pe salariul minim”, spune acesta.
Alți localnici se declară nemulțumiți de viitoarea investiție pentru că, fiind o fabrică din industria auto, acesta presupune că va oferi salarii mici ori va prefera muncitori din țările asiatice. Altul reclamă, la rândul lui, că s-au vândut hectare de pământ unor firme care aduc în total vreo 150 de locuri noi de muncă.
„40 de locuri de muncă sunt bine. Azi - mâine vin roboții și vor trebui numai zece locuri de muncă”, comentează un alt localnic.
Cine se îl mai mulțumească pe român? Se întreabă, ironic, un alt hunedorean.
„Să se dea locuri de muncă la 4.000 de euro pe lună la toată lumea! Stați la rând! Nu te băga dom'le în față, că nouă ne place munca mai mult decât dumitale!”, comenetează acesta.
Dan Bobouțanu, primarul Hunedoarei, susține că numărul locurilor de muncă la viitoarea fabrică poate părea puțin, însă este o primă fază a investiției.
„Pe de altă parte, aşa cum am mai spus-o şi-n alte ocazii, nu ne mai putem imagina că vom avea vreodată, în Hunedoara, o singură unitate economică în care să fie 20.000 de angajaţi. În opinia mea, sunt de preferat companiile mici şi medii, care se pot adapta mai rapid la cerinţele din economia reală”, spune primarul municipiului, Dan Bobouţanu.
Combinatul oferea 20.000 de locuri de muncă, dar s-a prăbușit în câțiva ani
La începutul anilor ‘90, zeci de mii de români munceau în condiții dificile în combinatele siderurgice Galați, Hunedoara, Călan, Târgoviște și Călărași, însă marile unități industriale se confruntau cu numeroase probleme. Al doilea cel mai mare combinat din România, construit la Hunedoara, în locul vechilor Uzine de fier din secolul al XIX-lea, avea în jur de 20.000 de salariați, iar economia întregului oraș siderurgic se sprijinea pe producția de oțel.
Multe dintre secțiile sale erau însă considerate neviabile în lipsa investițiilor în modernizarea lor și se pregăteau să ajungă la fier vechi în anii următori. Salariile muncitorilor nu se ridicau nici ele la așteptările celor care munceau în industria grea.
„Metalurgiștii au avut de suferit o adevărată nedreptate socială. Lucrau în condiții foarte grele — temperatură, zgomot, nocivitate ridicată — dar erau salarizați cel mult la nivelul construcțiilor de mașini. În aceeași întreprindere câștigau mai bine cei de la sectoarele mecanice decât cei din sectoarele calde (oțelari, turnători, forjori), în metalurgie, în sectoarele calde, a scăzut forța de muncă și nivelul de calificare datorită lipsei reale de cointeresare, de departajare prin salarii a condițiilor de muncă din acest sector față de celelalte sectoare”, amintea, în 1990, Gheorghe Chițu, ministrul adjunct de atunci al Industriei Metalurgice.
Localnicii așteptau în 1990 punerea în funcțiune a primului furnal cu adevărat modern (Furnalul 4) construit în anii ‘80 în combinatul siderurgic din Hunedoara. Furnalul care urma să producă fontă din minereuri feroase nu a mai fost inaugurat, în schimb, una câte una, mai multe dintre vechile uzine ale combinatului au fost dezafectate.
De la începutul anilor ’90, începând cu vechea oțelărie Siemens Martin, închisă în 1991, combinatul, devenit Siderurgica Hunedoara în 1993, a început să își închidă secțiile considerate neviabile. Până la mijlocul anilor 2000, au fost dezafectate și demolate oțelăriile Siemens Martin, Furnalele, Cocseria și Aglomeratorul, iar odată cu reducerea activității au început și valurile de disponibilizări ale salariaților.
Mulți salariați din combinat sunt și pensionari
Combinatul siderurgic Hunedoara a fost privatizat în anul 2003, după șirul de restructurări început la mijlocul anilor ’90, care au dus la reducerea, în etape, a numărului de salariați, de la aproape 20.000, în 1991, la circa 2.500 în anul 2004, când uzinele au fost preluate de actualul grup ArcelorMittal.
În prezent, puțin peste 500 de oameni mai lucrează în oțelăria și laminoarele combinatului din Hunedoara, însă mulți dintre ei sunt oameni care au îndeplinit condițiile de pensionare, însă au preferat să își rotunjească veniturile, atât din pensie, dar și lucrând în continuare în combinat.
În luna decembrie, combinatul și-a redus activitatea, iar salariații au fost trimiși acasă, primind salarii reduse. Unul dintre ei s-a plâns că salariul primit pentru luna decembrie, după oprirea temporară a activității nu a depășit 1.700 de lei.
„Având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă societatea cauzate de lipsa comenzilor și implicit a volumului de producție, precum și caă măsură de protecție a salariaților, Consiliul de Administrație al ArcelorMittal Hunedoara SA a hotărât reducerea temporară a activității societății pentru perioada 09.12.2024-31.12.2024 și plata cu 75 la sută din salariul de baza a salariaților”, informa Combinatul Siderurgic Hunedoara, într-o notificare transmisă Bursei de Valor București.
Se încarcă comentariile...
