Exclusiv Cum am putea ajunge iar la tăieri de salarii si pensii. Expert român din Elveția: „Situația seamănă izbitor cu ce era în Grecia”

Cercetător la Universitatea Fribourg din Elveția, Daniel Sandu explică, pentru „Adevărul”, riscurile la adresa economiei României. Problemele multiple cu care se confruntă Germania s-ar putea răsfrânge asupra României, dar principala amenințare vine de la deficit și creșterea îndatorării.

Oamenii s-au obișnuit să stea la cozi la diverse promoții. FOTO: Adevărul

Daniel Sandu explică, din perspectiva politologului și a sociologului, dar și din cea a expertului în economie politică succesul extremei drepte în Europa și anunță o perioadă economică complicată în Germania, unde vor avea loc alegeri anul viitor. Toate acestea se vor răsfrânge și asupra României și a Uniunii Europene.

Germania, alături de Franța, Olanda, Suedia, Austria și alte țări membre UE, se confruntă cu o creștere a partidelor extremiste, care pot să afecteze pe termen mediu și lung unitatea europeană. Daniel Sandu a realizat anii trecuți un studiu vast pentru mai multe universități germane, în care a analizat creșterea AfD, principalul partid german de extremă dreapta.

AfD, creștere limitată

Totuși, după ce mai multe landuri germane și-au ales conducerea în 2024, Daniel Sandu este de părere că cele mai negre scenarii sunt departe de a se fi realizat. În opinia sa, AfD a avut mai degrabă o creștere limitată și nu și-a atins obiectivele.

„Rezultatele alegerilor nu m-au surprins. Mi se pare chiar că este încurajator, poate faptul că AfD nu a câștigat peste tot în Germania de Est. Ideea este că în momentul de față, ce se vede este că AfD-ul este un partid foarte puternic în partea de Est, însă nu mai pare a fi în creștere. E cumva stagnant, au scoruri doar un pic mai bune decât data trecută și asta se datorează faptului că principalul competitor al lor, în Brandenburg cel puțin, a fost SPD, care este partid la guvernare și deci supus erodării. Față de CDU, AfD-ul nu pare a fi câștigat mare lucru”, spune Sandu.

De ce sunt europeni seduși de extremism

Creșterea radicalilor germani nu vine însă din neant. Ca sociolog, Daniel Sandu vede în acest proces și nemulțumirile unei părți importante a populației față de felul în care evoluează situația în Germania. Problemele economice s-ar putea reflecta și în rezultatele alegerilor din 2025, însă coaliția aflată la guvernare ar mai avea timp să schimbe acolo unde lucrurile nu merg.

„Ceea ce se întâmplă acolo, în Germania, este mai degrabă o situație de dominație destul de clară și deja îndelungată a AfD-ului în fosta RD Germania. Și avem o nemulțumire extremă, într-adevăr extremă, față de guvernul actual, coaliția actuală, ce are de făcut multe lucruri, dar din păcate nu le face foarte bine. E vorba și de unele probleme economice, iar acestea pornesc cumva și de la combinația de costuri foarte mari pentru energie, pe care nemții nu își permit să le acopere în momentul de față. Deciziile luate mai demult și cumva întreținute de a renunța la energia nucleară pentru gazele rusești și energia regenerabilă au dat aceste rezultate. Pentru că energia regenerabilă singură nu e de ajuns, iar brusc a dispărut sursa asta de energie din gaz, așa că s-au văzut nevoiți să recurgă la cărbune. Iar cărbunele e costisitor, implică taxe ecologice mari, care îl fac foarte scump. Din păcate, pe termen scurt și mediu nu prea au soluții să iasă de acolo”, consideră expertul.

Economia Germaniei, într-un moment delicat

O altă problemă mare care afectează din plin cea mai mare economie europeană vine din exporturi.

„Cealaltă problemă pe care o au și pe care încearcă să o administreze este legată de exporturi, care nu prea mai cresc. După foarte multă vreme în care exporturile și producția industrială din Germania funcționau foarte bine, în ultima vreme trendul a fost inversatt. Exporturile, mai ales spre Asia, au stagnat. Iar în momentul în care a apărut la nivelul Comisiei Europene și discuția despre interzicerea, sau crearea de tarife pentru mașini electrice din China, China a reușit cumva să descurajeze și mai mult importurile din Germania tocmai pentru a pune presiune pe partenerii comerciali mari din Europa, ca să le bage o pilă la Comisia Europeană și să nu apară această interdicție. Asta e cumva o chestie mult mai complicată”, explică Sandu.

Practic, Germania se vede acum prinsă într-un adevărat clește, iar industria sa auto este sufocată.

„Germania este într-o situație foarte dificilă în momentul de față pentru că s-a bazat extrem de multă vreme pe aceste exporturi. Iar dacă exporturile lor către Uniunea Europeană au fost relativ constante, cele internaționale, spre China, SUA și alte state, stagnează sau chiar scad, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate pentru economia țării”, mai spune Daniel Sandu.

Greșeala uriașă a Angelei Merkel

Interesant este că unii lideri sau foști lideri germani nu realizează faptul că problemele din prezent au fost cauzate de unele decizii eronate. Este și cazul fostului cancelar Angela Merkel, care pentru a câștiga alegerile ar fi apelat la măsuri ecologiste, într-un moment în care Verzii, azi în criză, se aflau pe val. Atunci, Merkel a decis să renunțe la energia nucleară pentru gazele rusești. Daniel Sandu nuanțează discuția despre această problemă care afectează azi cea mai mare economie europeană.

„Sigur că există și această teorie, că Angela Merkel ar fi luat aceste măsuri pentru a câștiga alegeri, dar ea a fost întrebată recent despre această decizie și despre cele din timpul pandemiei. În ce privește decizia cu privire la închiderea centralelor nuclare, ea a spus că nu, din punctul ei de vedere a fost o decizie corectă, cel puțin la momentul respective a fost cea mai bună decizie pe care a putea să o ia. La fel cum a spus și despre Nord Stream, despre relațiile cu Rusia și gazul rusesc. Adică a spus că la momentul respective era cea mai bună decizie”, adaugă el.

În același timp, la Bruxelles există unele temeri că pe fondul problemelor care macină economia germană, ar exista riscul ca Berlinul să nu mai poată contribui în aceeași măsură la bugetul Uniunii Europene pentru extindere. Astfel, într-o variantă pesimistă, următorul val de extindere, care cuprinde inclusiv Republica Moldova, ar putea fi amânat, cred unii. Acest lucru ar afecta bineînțeles interesele României. De altfel, în cazul unei scăderi a bugetului Uniunii Europene, România și alte state care sunt beneficiare ale fondurilor europene ar avea de suferit.

Marile provocări la adresa Uniunii Europene

Totuși, Daniel Sandu nu se declară optimist. În realitate, spune el, discuțiile nu ar fi atât dacă și când Uniunea Europeană se va lărgi, ci mai degrabă sub ce formă și cum va arăta viitorul comun european.

„Sincer, cred că deschiderea pentru lărgirea UE ar exista, numai că în momentul de față sunt foarte multe discuții despre forma pe care o va lua Uniunea Europeană pe viitor. Atâta timp cât ar fi vorba de includerea unor noi țări fără ca aceasta să implice neapărat programe operaționale foarte costisitoare, nu cred că ar fi foarte problematic. Problematic în momentul de față este cum să se gândească la un viitor în care contribuțiile ar trebui să crească și mai mult, așa cum propunea raportul Draghi. Iar el spunea că vor trebui și mai mulți bani în condițiile în care nu creștem numărul de membri. Iar dacă ar fi să crească și numărul de membri, costurile ar deveni cu adevărat prohibitive”, explică el.

Chiar dacă la prima vedere faptul că Germania a respins planul Draghi, care recomanda, printre altele, emiterea unor eurobonduri garantate de toate țările Uniunii Europene, iar din banii respectivi să fie finanțare proiecte în toate țările UE.

„Sigur că nemții au refuzat planul Draghi, pentru că ei sunt sursa de stabilitate fiscală în Europa. Nu e nici o fel de surpriză că au zis nu. Însă, important este ce vine după nu. A fost un nu cu o virgulă, mi s-a părut mie. Ceva de genul Nu, dar hai să vorbim că ceva, o formă de reorganizare, asta se poate discuta. Adică eu văd și discuțiile din jurul raportului Draghi ca o deschidere a negocierilor. Ceri foarte mult, așteptându-te să primești o parte din ce ai cerut. Și din punctul ăsta de vedere, cred că e un spațiu de manevră pe viitor ca unele din state să achieseze la o variantă mai diluată a propunerilor lui Draghi. Pentru că acesta are dreptate în definitiv.”

Daniel Sandu este de părere că fostul premier italian a reușit să surprindă unele din marile probleme ale economiei europene și să ofere câteva soluții care s-ar putea dovedi viabile.

„Aș spune că planul Draghi este o analiză foarte bună, foarte interesantă. Pe de altă parte, el vine și spune niște chestii pe care mulți oameni le spun de destul de multă vreme. Sigur, el o face cu autoritatea lui. Și spune că UE are o problemă enormă cu inovația și cu industriile viitorului, care nu se construiesc doar pe bază de investiții private în Europa din varii motive. În general, problema e legată de viabilitatea proiectelor transfrontaliere care trebuie să fie finanțate din mai multe surse, deseori cu implicare publică strategică”, punctează Daniel Sandu.

Cum ne afectează problemele din Germania

În ce privește România, Daniel Sandu remarcă faptul că ascensiunea extremisului din Germania nu a molipsit și țara noastră.

„Cred că ce se întâmplă acolo este că România nu are motive de îngrijorare directă din creșterea scorului electoral pentru partidele de dreapta radicală. Status quo-ul este cumva relativ larg acceptat. Influența mai mare s-ar putea să fie asupra deciziilor legate de Moldova, de Ucraina, de război. Acolo s-ar putea să se facă simțit mai clar faptul că partidele astea au devenit mai puternice și mai influente. Dar, inclusiv doamna Meloni, dacă e s-o ascultăm acum, spune că România este un partener de încredere, unde se întâmplă lucruri bune. În Comisia Europeană România a primit un rol important. Socialiștii sunt importanți pentru doamna von der Leyen. Nu cred că pot să ne ia foarte multe din ce avem acum. S-ar putea să limiteze un pic ce am putea spera să primim pe viitor. Dar asta e altă discuție”, este de părere Daniel Sandu.

Totuși, există riscul unei contagiuni cu problemele economiei germane, dar economia României are și propriile probleme. Iar dacă acestea nu vor fi rezolvate, riscurile sunt enorme. România ar putea să o ia pe urmele Greciei, avertizează mulți economiști, iar Daniel Sandu spune că situația este într-adevăr complicată.

De unde vin marile riscuri pentru economia României

„O parte mare din creșterea economică industrială din România în ultimii ani vine de la companiile care se ocupă de piese auto, nu doar din producția de mașini în sine. Și astea s-ar putea să aibă de suferit. Dar nu doar din motive de încetinire în Germania, ci din motive de importuri tot mai mari de mașini electrice din China și alte piețe de acest tip. Cred că, da, e posibil efectul ăsta de contragiune în probleme economice. Dar, din nou, nu simt că ar fi un risc mai mare pentru România, decât este în alte părți”, consideră Sandu.

Deficitele gemene, datoria internă și modul în care vor fi rezolvate aceste provocări uriașe vor modela economia României de mâine.

„Problemele sunt altele, situația seamănă cumva izbitor cu cea a Greciei, dar cred că încă putem evita să ajungem chiar acolo. Aș spune că riscul cel mai mare pentru România vine în momentul de față din faptul că avem aceste probleme foarte mari cu datoria externă și deficitele extrem de mari. Deficitele pe care le rulăm, care fac foarte dificil ca pe viitor să ne împrumutăm la niște dobânzi practice sau să atragem investiții solide. Aceleași probleme ca și grecii acum niște ani. Și dacă nu mai poți să te împrumuți la niște dobândzi practice, trebuie fie să tai, ceea ce nu cred că va face cineva, fie să crești taxele, ceea ce, iarăși, nu cred că se va întâmpla cel puțin înainte de anul viitor. Sau poți să continui să te împrumuți și să nu-ți pese că cei care vor veni la guvernare în următorii ani vor avea de plătit datorii imense, tot mai mari”, încheie Daniel Sandu.

Cine e Daniel Sandu

Daniel Sandu a fost cercetător la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat Institutului European Universitar din Florența. El a lucrat anii trecuți la un proiect special, despre creșterea partidelor extremiste în Germania. În același timp, din postura de expert în economie politică, Sandu a lucrat îndeaproape cu Banca Mondială  în mai multe proiecte importante.