Europa sub asediul extremiștilor. Un sociolog român explică motivele care au dus aici: „Asta creează resentimente”
0Partidele extremiste câștigă tot mai mult teren în țările UE, iar România nu face excepție. Sociologul Daniel Sandu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce europenii se simt tot mai atrași de aceste partide, dar și de ce extremiștii nu ar avea șanse să câștige alegerile în România
Cercetător la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat Institutului European Universitar din Florența, Daniel Sandu lucrează la un proiect special, despre creșterea partidelor extremiste în Germania. Desigur, este mai mult decât familiarizat cu subiectul și la nivelul întregii Uniuni Europene, dar și în România.
Într-o perioadă în care ascensiunea partidelor extremiste, cu precădere a celor de dreapta, este vizibilă pe tot continentul, există temerea că populiștii vor câștiga dacă nu alegerile europarlamentare, cel puțin un număr important de mandate. Semnele sunt clare. Dacă în Franța Emmanuel Macron a câștigat cu greu un nou mandat, în Germania partidele de extrema dreapta au performat în alegerile regionale organizate luna trecută în Bavaria și Hesse. Și pare că e doar începutul.
Daniel Sandu explică de ce întreaga Europă, atât lumea occidentală cât și Estul par seduse de populiștii eurosceptici. El pornește de la exemplul Germaniei, țară în care economia a încetinit și a intrat în recesiune, iar nivelul de trai și calitatea vieții germanilor, până de curând date ca exemplu în toată lumea, s-au degradat serios.
Creșterea sărăciei, direct proporțională cu avansul extremiștilor
Există, așadar, o legătură evidentă între lipsa performanței economice, sărăcie și ascensiunea partidelor populiste. Iar în Germania a rămas vie amintirea Partidului Nazist, care a câștigat alegerile la începutul secolului trecut, e drept într-o perioadă economică mult mai dificilă.
„Ce pot să spun este că e un trend european care reflectă în foarte mare măsură stagnarea economică și socială și de proiect în general în care se află Uniunea Europeană în ultimii ani. De la începerea pandemiei, creșterea economică a UE a fost foarte scăzută. Deci creșterea consolidată a fost cam o treime din creșterea consolidată pe care a înregistrat-o SUA, de exemplu, după ce foarte multă vreme UE și SUA erau umăr la umăr. Și sugrumarea asta a creșterii economice și a dezvoltării creează resentimente. Resentimente care se manifestă prin deschiderea unei părți mari a populației de a vota pentru acest discurs foarte agresiv, foarte supărat, foarte resentimentar care de cele mai multe ori se găsește în partidele populiste sau de dreapta radicală”, explică Sandu.
În opinia sa, europenii nu sunt seduși atât de xenofobia partidelor radicale, cât mai ales sunt mânați de o furie cauzată de situația economică precară.
„Avem exemplul din Polonia, unde e un curent mare, un partid de stânga nou care și el a câștigat foarte mult la alegerile recente. Însă de cele mai multe ori când apar partide cu un discurs resentimentar de furie acestea sunt de dreapta și de dreapta radicală și deseori de dreapta radicală anti-europeană, un pic xenofobă”, adaugă sociologul.
Opinia acestuia este că principalul element care convinge nu este partea de anti-european, ci partea de furie, pe care mulți dintre cetățeni „o simt și nu o văd reprezentată foarte convingător în discursul partidelor tradiționale”.
Cum e în România
În România, ascensiunea AUR seamănă într-o mare măsură cu cea a Alternativei pentru Germania. Extrema dreaptă română se aseamănă mai mult sau mai puțin și cu partidele de guvernământ din Ungaria și Italia, și cu marile partide de opoziție din Spania și Franța, însă există și câteva particularități.
„Dacă este să facem zoom-in pe România cred că noi avem și niște particularități. Pe lângă trendul ăsta care este internațional, e foarte valid pentru toată Uniunea Europeană și în destul de mare măsură și pentru SUA, la noi particularitățile sunt date tocmai de structura partidelor vechi. Vedem că e foarte ușor să critici partidele vechi în ziua de astăzi tocmai pentru că sunt coalizate în guvern. Nu există o alternativă la puterea actuală din rândul partidelor vechi și de-aia orice fel de nemulțumire pentru situația în care este România în momentul de față își găsește cel mai ușor manifestarea prin votul sau susținerea unui partid nou”, mai spune el.
Problema este că în România nu prea există partide noi cu excepția USR, AUR și a noii formațiuni conduse de Diana Șoșoacă. Iar dacă în urmă cu câțiva ani USR performa și reușea să atragă simpatia românilor, acum AUR e partidul care atrage ca un magnet conaționalii tot mai nemulțumiți.
AUR nu ar avea nici 20% la alegeri
„Cei de la USR nu au reușit de destul de multă vreme, probabil de la ieșirea lor de la guvernare, să transmită un mesaj coeziv și mobilizator pentru propriul electorat, ceea ce-i face și pe alegătorii nehotărâți, probabil, să se ferească. Ce vedem este astfel o dilatare a scorurilor cu care este creditat AUR. Deci, pur și simplu au explodat, s-au dus de la un standard destul de stabil înainte de ieșirea USR de la guvernare de 10-15% ,au ajuns acum la 18-20%, câteodată 25% am văzut în unele cercetări”, avertizează Sandu.
El este convins că AUR nu are cum să câștige alegerile și că va avea un scor sub 20%, iar asta pentru că, totuși, românii realizează că acest partid nu reprezintă o soluție.
„Părerea mea este că ei nu ar obține 20% dacă ar fi alegeri mâine. Aproape sigur nu. În cazul de alegeri, nu toată lumea care este mobilizată de nemulțumire și de furie este capabilă totuși să se ducă la urme și să voteze pentru un partid cu care altfel nu au neapărat afinități de politici publice”, conchide Daniel Sandu.
Se încarcă comentariile...
